Protest la Şantierul Naval Mangalia. Angajații nu şi-au primit salariile de două luni
SURSA FOTO: Blocul Național Sindical (BNS)
Angajații de la Șantierul Naval Mangalia au întrerupt, vineri dimineața, activitatea și au ieșit în stradă pentru a protesta. Nemulțumirea lor a fost cauzată de întârzierile la plata salariilor, care afectează mulți angajați de mai multe săptămâni.
Angajații Șantierului Naval Mangalia au protestat spontan din cauza salariilor neplătite de peste două luni
Angajații de la Șantierul Naval Mangalia au ieșit vineri, 27 februarie, să protesteze pentru că nu și-au primit salariile. Mulți dintre ei nu au mai încasat niciun ban de peste două luni, iar întârzierea plăților i-a nemulțumit foarte mult, potrivit Blocului Național Sindical (BNS).
Salariile ar fi trebuit plătite joi, 26 februarie, dar fiindcă banii nu au ajuns la timp, angajații au oprit lucrul și au ieșit să protesteze spontan.
În această dimineață, începând cu ora 7:30, sute de angajați s-au adunat la pavilionul administrativ al Șantierului Naval Damen Shipyard Mangalia, nemulțumiți că nu și-au primit salariile restante, care ar fi trebuit plătite cu o zi înainte. Liderul Sindicatului Liber Navalistul, Laurențiu Gobeajă, a spus că șantierul nu mai are activitate de continuat, ultima navă fiind deja reparată și pregătită să plece, iar viitorul șantierului este incert. El a precizat că la începutul săptămânii viitoare va avea loc o întâlnire cu ministrul Economiei.
Laurențiu Gobeajă a explicat pentru „News.ro” că întâlnirea de luni va fi pentru a discuta dacă va fi adoptat memorandumul care stabilește ce societăți strategice pot accesa fondul de garantare pentru o perioadă de până la 12 luni și normele de aplicare a legii privind acest fond, astfel încât salariații să poată fi plătiți de AJOFM pe termen scurt.
El va cere informații despre construcția navelor de patrulare și a celor pentru scafandri finanțate prin mecanismul SAFE, dacă acestea vor fi realizate la Mangalia și când va începe efectiv lucrul la aceste proiecte. Protestul declanșat, vineri dimineață, s-a încheiat ulterior.
„În această dimineaţă, începând cu ora 7.30, sute de salariaţi s-au adunat la pavilionul administrativ din incinta Şantierului Naval Damen Shipyard Mangalia fiind nemulţumiţi de faptul că ieri ar fi trebuit să primească drepturile salariale restante, cel puţin o parte dintre ele, şi nu au fost plătite. Nu mai au de lucru în continuare, ultima navă care a fost la reparaţii este gata, urmează să plece. Nu avem certitudinea că acest şantier va putea continua activitatea.
Luni avem planificată o întâlnire cu actualul ministru al Economiei la sediul ministerului Economiei. Vrem să aflăm dacă se va adopta memorandumul pentru stabilirea societăţilor de interes strategic care pot accesa fondul de garantare pentru perioada extinsă de până la 12 luni şi normele de aplicare a legii privind fondul de garantare astfel încât salariaţii să poată fi plătiţi de AJOFM din acest fond pentru o perioadă de până la 12 luni. Asta ar fi o soluţie pe termen scurt. Şi referitor la navele de patrulare şi cele pentru scafandri finanţate prin mecanismul SAFE, dacă se vor face la Mangalia şi când va începe construcţia efectivă a acestor proiecte”, a declarat Gobeajă.



Ministrul Economiei a anunțat sprijin prin mecanismul SAFE pentru șantierul Damen Mangalia, care are datorii de 196 milioane euro și valoare de lichidare de 87 milioane euro
Șantierul Naval 2 Mai Mangalia avea o valoare de lichidare de 87 de milioane de euro și datorii de 196 de milioane de euro.
În luna noiembrie, ministrul Economiei de atunci, Radu Miruță, a declarat că statul român intenționa să sprijine șantierul Damen Mangalia, aflat în insolvență, printr-un împrumut avantajos de 16,6 miliarde de euro destinat înarmării, acordat prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE). Acesta avea trei componente principale – apărare, buget și infrastructură – și reprezenta un instrument temporar cu un buget total de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care 19 state membre, inclusiv România, și-au arătat interesul.
Radu Miruță a explicat că șantierul fusese dus de conducerea politică într-o situație dificilă, cu o valoare de lichidare de 87 de milioane de euro și datorii de 196 de milioane de euro. El a spus că, pentru nimeni, un astfel de șantier nu era atractiv, iar pentru a-l face mai interesant pentru potențialii investitori, statul încerca să pună în pachet comenzi prin mecanismul SAFE. În acest fel, pachetul de afaceri ar deveni mai mare și mai atrăgător, iar șantierul, considerat strategic și funcțional, ar putea să rămână important pentru România.
„Şantierul de la 2 Mai Mangalia a fost dus de conducerea politică a acestui stat într-un punct în care are valoare de lichidare 87 de milioane de euro şi are datorii de 196 de milioane de euro. Vă invit pe dumneavoastră sau pe acţionarii dumneavoastră să vină să cumpere un bun care valorează 87 şi are datorii 196.
Având în vedere faptul că este un şantier strategic, având în vedere faptul că, din punctul meu de vedere, este un şantier funcţional, de o importantă majoră pentru România, din această situaţie proastă în care a fost dus, pentru a-l face atrăgător, încercăm prin SAFE (Security Action for Europe -Acţiunea pentru Securitatea Europei n.r) să punem în pachet nişte comenzi, astfel încât pentru un potenţial investitor să devină mai atractiv.
La datorii 196 (milioane euro), cu valoarea lui 87 (milioane euro), pentru nimeni nu este atractiv. Aducând nişte comenzi prin acest SAFE, modul meu de gândire a fost că fac pachetul mai mare prin aceste comenzi, astfel încât el să fie atractiv”, a explicat Miruţă la acea vreme.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.


