România a negociat cu Bruxelles un calendar strict de ajustare fiscală înscris în Planul Național de Redresare (PNRR). Printre jaloanele asumate se află și impozitarea proprietăților la valoarea de piață. După amânarea din 2024, data de aplicare a fost mutată la începutul lui 2026, spune Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan amintește termenul‑limită impus de PNRR

Liderul interimar al PNL a subliniat vineri că planul de redresare fixat cu Comisia Europeană nu lasă loc negocierilor. În acordul semnat, majorarea impozitului pe proprietate apare ca jalon obligatoriu.

Nerespectarea termenului ar putea bloca tranșe esențiale de finanțare europeană.

„Nu vom putea evita, pentru că este jalon în PNRR, creșterea impozitului pe proprietate de la 1 ianuarie 2026”, a precizat președintele interimar al PNL.

Măsuri rapide după instalarea noului executiv

Ilie Bolojan a explicat că anumite decizii fiscale pot fi aplicate imediat după depunerea jurământului de către noul cabinet. În special taxele pe termen scurt pot intra în vigoare la 1 a lunii următoare, iar cele care implică anualizări, de la 1 ianuarie 2026.

„Cele pe termen scurt vor fi adoptate de către Guvern imediat după formarea lui, probabil cu data de 1 a lunii următoare, iar cele care înseamnă anualizări, impozit pe proprietate, de exemplu, sau anumite impozite, pe profit sau pe dividende, se iau, așa cum este normal, cu începutul anului”, a declarat Bolojan.

Implementarea rapidă a acestor măsuri vizează îmbunătățirea colectării și stoparea creșterii deficitului. Ministerele vor trebui să ajusteze imediat plafoanele de cheltuieli și să prioritizeze investițiile aflate în derulare.

Această secvență ar diminua presiunea asupra bugetului până când taxele anuale vor aduce venituri suplimentare. Autoritățile spun că ajustările timpurii sunt esențiale pentru a menține credibilitatea în fața partenerilor externi.

Impozitele anuale programate pentru 2026

Taxele cu bază de calcul anuală vor fi majorate la începutul anului 2026, potrivit graficului prezentat de Ilie Bolojan. Lista potențială include impozitul pe profit, pe dividende și contribuția pe proprietate recalculată.

Totuși, nivelul exact al cotelor va fi stabilit în urma discuțiilor politice și tehnice din toamnă. Executivul va avea obligația să notifice Comisia Europeană cu cel puțin trei luni înaintea intrării în vigoare.

Impozitarea la valoarea de piață va afecta diferit regiunile țării, în funcție de prețurile locale. Municipiile mari, unde cererea imobiliară rămâne ridicată, vor înregistra creșteri notabile de obligații fiscale.

Comunitățile cu dezvoltare lentă ar putea vedea chiar diminuări, datorită evaluărilor de piață inferioare. Autoritățile locale vor negocia cu Finanțele un mecanism de tranziție pentru a preveni șocurile bugetare.

Lupta împotriva evaziunii și responsabilitatea companiilor

Oficialii PNL susțin că simpla creștere a taxelor nu este suficientă fără reducerea evaziunii fiscale. Ilie Bolojan a reiterat necesitatea întăririi controalelor ANAF și modernizării platformelor digitale de raportare.

„E nevoie să combatem evaziunea fiscală într-o formă în care ceea ce trebuie plătit să fie plătit, iar atunci când se ajunge la o evaziune care depășește o limită a bunului simț, cred că trebuie combătută cu cea mai mare forță. Și aici cred că este loc de bine la ANAF, la Antifraudă, dar și prin modificarea și înăsprirea legislației în acest domeniu.

În ultimul rând, cred că trebuie să gândim mecanisme de taxare prin care toți cei care fac profituri în România bune să plătească la bugetul de stat în așa fel încât și cu acest aport ponderea veniturilor la bugetul de stat, din care viitorul guvern și viitoarele guvernele României vor putea rezolva problemele, să fie mult mai mare decât îl avem astăzi, în așa fel încât, dacă ne dorim condiții europene, într-adevăr să putem asigura și din venituri europene”, a mai spus Ilie Bolojan.

PNL respinge ideea impozitării progresive și preferă menținerea unui sistem considerat echitabil. Totodată, liderii partidului cer companiilor mari să își declare complet profiturile obținute pe piața locală.

Reacții din teritoriu

Primarii din marile orașe spun că vor folosi veniturile suplimentare pentru infrastructură și servicii publice. Unii edili însă se tem că proprietarii vor contesta în instanță noile evaluări imobiliare.

În comunele cu venituri modeste, autoritățile locale solicită un fond de compensare pentru a evita pierderi bugetare. Ministerul Finanțelor analizează variante care să limiteze variațiile abrupte de la un exercițiu fiscal la altul.