La finalul convorbirilor dintre partidele parlamentare nu a fost agreat încă un premier. Participanţii au analizat soluţii fiscale pentru a reduce deficitul aflat la 9,3% din PIB. În paralel, datele publicate de Ilie Bolojan au atras atenţia asupra ritmului rapid de îndatorare. Liderul liberal a insistat că situaţia cere combinarea creşterii veniturilor cu ajustarea cheltuielilor. Documentele prezentate sintetizează execuţia bugetară pe 2024 şi planurile pentru 2025.
Ilie Bolojan: Deficit record şi împrumuturi costisitoare
Ilie Bolojan a descris diferenţa dintre venituri şi cheltuieli drept cea mai mare din Uniunea Europeană. El a amintit că nivelul depăşeşte 152 de miliarde de lei, sumă acoperită prin credite.
Potrivit acestuia, „suntem într-o situaţie complicată”. Deficitul corespunzător anului trecut a atins 9,3% din PIB, peste media regională. Oficialul a remarcat că diferenţa echivalează cu peste 30 de miliarde de euro.
„Suntem la finalul unei săptămâni de discuţii legate de programul de guvernare, de guvern şi cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situaţie se găseşte România.
Ca ţară avem un deficit bugetar foarte mare – diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB, un deficit foarte mare, care este acumulat de mai mulţi ani.
Deci, anul trecut, dar şi în anii anteriori, am cheltuit mult mai mult, anul trecut, diferenţa fiind cea mai mare, aşa cum am spus, de peste 30 de miliarde de euro”, a spus el.
Presiunea datoriei şi impactul dobânzilor
Consecinţa majorării deficitului este creşterea datoriei publice spre 60% din PIB la final de an. Bolojan a avertizat că „nu vom putea să renunţăm la contractarea de credite”.
„Asta înseamnă că, pentru că în fiecare an a trebuit acoperită această datorie, din păcate şi în anii următori nu vom putea să renunţăm la contractarea de credite datorită acestei diferenţe foarte mari.
Avem un efect de creştere generală a datoriei externe şi a costurilor de finanţare şi vedeţi în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând, anul trecut, la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%.
Contractarea de credite mari şi această accelerare a creşterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat pieţele şi investitorii şi asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care ţara noastră le plăteşte pentru aceste credite”, a mai explicat preşedintele interimar al PNL.
Ilie Bolojan a mai afirmat că România înregistrează cheltuieli cu dobânzile semnificativ peste media Uniunii Europene, ajungând la 2,3% din PIB. El a precizat că, în cursul anului trecut, statul a plătit dobânzi în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lei, echivalentul a 8 miliarde de euro. Totodată, a subliniat că în acest an suma plătită va fi, cel mai probabil, mai ridicată.
„Indiferent ce guvern va veni în anii următori, dacă nu se corectează acest deficit, spaţiile pe care le va avea la dispoziţie vor fi tot mai mici şi măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o combinaţie de creştere a venitorilor şi de scădere a cheltuielilor, datorită diferenţelor foarte mari”, a spus Ilie Bolojan.
Fondurile europene, instrument esenţial pentru investiţii
Preşedintele interimar al PNL a atras atenţia asupra unei alte provocări majore, legate de gradul redus de absorbţie a fondurilor europene.
El a explicat că finanţarea investiţiilor esenţiale pentru dezvoltarea României depinde în mare măsură de utilizarea fondurilor europene.
În anul precedent, din totalul investiţiilor estimate la aproximativ 120 de miliarde de lei, peste jumătate au provenit din surse europene. În lipsa acestor fonduri, nu pot fi continuate proiectele mari de infrastructură, precum autostrăzile aflate în construcţie sau lucrările de modernizare a căilor ferate, a mai menţionat acesta.
„Depindem, pentru a ne asigura investiţiile, care înseamnă dezvoltarea în viitor pentru ţara noastră, de accesarea fondurilor europene, pentru că şi anul trecut, din aproximativ 120 de miliarde investiţii, mai mult de jumătate au fost fondurile europene.
Prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, nu putem asigura reabilitările de cale ferată şi toate celelalte proiecte pe care autorităţile centrale sau locale le-au câştigat”, a menționat liderul PNL.
În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Bolojan a informat că România are la dispoziţie 28,5 miliarde de euro, din care o parte semnificativă reprezintă granturi nerambursabile.
El a precizat că până în prezent au fost încasate 10,7 miliarde de euro, sumă care include prefinanţarea şi cele trei cereri de plată aprobate. Aceasta înseamnă că România a atras puţin peste 36% din totalul fondurilor disponibile, dintre care 6,4 miliarde de euro provin din granturi.
„Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranşă pe care am reuşit să o încasăm, incluzând aici atât prefinanţarea, cât şi primele trei cereri de plată, ceea ce înseamnă puţin peste 36% din aceste fonduri, iar din aceste sume atrase, 6,4 miliarde, deci sunt banii din granturi”, a precizat Ilie Bolojan.
Discuţii politice fără deznodământ clar
Între timp, reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR nu au convenit asupra componenţei noului cabinet. Negocierile au continuat zilnic, fără un acord final în privinţa premierului.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că „programul de guvernare a fost stabilit în mare măsură”. El a menţionat că joi seară nu exista nicio propunere oficială de prim-ministru. Părţile urmează să reia discuţiile pentru definirea mandatului şi a priorităţilor fiscale.
Paşi următori şi termenul bugetar
Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte un nou set de măsuri fiscale înainte de depunerea proiectului de buget. Surse politice indică faptul că discuţiile vor continua în weekend, într-un format restrâns.
Potrivit calendarului procedural, noul executiv ar putea fi supus votului parlamentar în maximum zece zile. Comisia Europeană aşteaptă actualizări privind strategia fiscală până la sfârşitul trimestrului.
Negociatorii speră să clarifice raportul dintre reforme şi cheltuieli sociale înaintea aprobării ordonanţelor. Parlamentarii au cerut transparenţă completă asupra impactului financiar al noilor decizii.
