Proprietar pe curte. Românii care trebuie să depună cerere pentru drept de proprietate privată. Poate dura peste 5 ani

Proprietar pe curte. Românii care trebuie să depună cerere pentru drept de proprietate privată. Poate dura peste 5 ani

Casă veche în București / SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Radu Ghitulescu la 29 octombrie 2025, 07:00

Zeci de mii de proprietari de locuințe care au dreptul legal de a beneficia de terenul aferent acestora așteaptă cu anii să primească decizia din partea autorităților. Spre exemplu, 15.000 de bucureșteni care își cer drepturile legale sunt ignorați de ani de zile de autorități. Pentru mulți, singura soluție pentru a intra în posesia suprafețelor cuvenite este să-și ceară obțină drepturile în justiție.

Românii care așteaptă cu anii pentru a deveni proprietari pe curte. Avocatul Răzvan Popescu: Legea nu prevede un termen limită de soluționare a cererilor

„Sunt mii de cazuri în care oamenii care au depus cereri ca să primească bucățica lor de curte la care au dreptul prin lege așteaptă cu anii fără să primească un răspuns de la autorități. În principal, din cauza numărului prea mic de angajați ai instituțiilor competente și a întârzierilor cu care vin răspunsurile de la diverse autorități ale statului care trebuie să își dea avizul.

Dar și a faptului că actele normative care reglementează acest drept de proprietate, precum Legea nr. 87/2020, nu prevăd și un termen limită de soluționare a cererilor.

Ca urmare, numărul lor crește mai repede decât cel al cazurilor soluționate, iar unii solicitanți așteaptă și de cinci ani fără să primească nicio decizie”, afirmă avocatul Răzvan Popescu, specializat în materia legilor de fond funciar.

Potrivit specialistului, persoanele care pot cere constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren aferente locuinței sunt proprietarii caselor de locuit construite înainte de 1 ianuarie 1990 și cei care au achiziționat imobile în baza Legii 112/1995 sau moștenitorii lor.

Avocat Răzvan Popescu
Avocatul Răzvan Popescu / Sursa foto: Arhiva companiei

Tribunalul, singura soluție

Procedura este simplă: se depune o „cerere de constituire a dreptului de proprietate privată”, în baza Legii 87/2020, la primăria pe a cărei rază se află imobilul.

Nu există o formulare tip, însă este necesar ca solicitarea să fie însoțită de mai multe acte doveditoare, care să ateste că proprietarul imobilului sau moștenitorii lui figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau cadastrale și că aceasta este înregistrată în evidențele fiscale. De asemenea, trebuie să facă dovada că au calitatea de proprietari ai construcțiilor.

Decizia finală este emisă de către prefect, dar în majoritatea cazurilor întârzie cu anii. În astfel de situații, singura soluție pe care o au la dispoziție solicitanții este să meargă în instanță. Unde, dacă dosarul depus este corect întocmit și respectă condițiile prevăzute de lege, rata de succes este ridicată, iar dreptul de proprietate se poate obține mult mai repede.

„Apelarea la instanțele de judecată pentru a putea beneficia de constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente unei locuințe este justificată în două cazuri. Primul, atunci când autoritățile emit o decizie nefavorabilă, care poate fi contestată direct la tribunal.

Al doilea, atunci când vorbim de un refuz tacit al autorităților respective, adică după expirarea unui termen rezonabil de la depunerea cererii, ceea ce ar însemna unul, doi ani, fără primirea niciunui răspuns din partea lor”, explică Răzvan Popescu.

Specialistul mai precizează însă că numeroși proprietari de locuințe care au dreptul la terenurile aferente acestora nu cunosc Legea nr. 87/2020, care este relativ nouă, și ca urmare solicitările ce ajung în instanță sunt destul de puține.

Informații articol
Despre autor
Radu Ghitulescu

În presa scrisă, de pe la începutul anilor '90. Am colaborat cu cotidiane, săptămânale și lunare. În ultimii ani am lucrat preponderent în presa IT.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.