Promulgarea Legii pensiilor magistraților, blocată. Judecătorii CCR nu reușesc să se pună de acord pe motivarea legii

Un blocaj survenit la Curtea Constituțională a României pune în stand-by promulgarea Legii pensiilor magistraților de către Nicușor Dan. Deși judecătorii constituționali au dat undă verde actului normativ, stabilind că este constituțional, aceștia nu reușesc în prezent să se pună de acord asupra motivării deciziei.

Pentru ca legea să fie promulgată, șeful statului trebuie să primească motivarea hotărârii CCR. În lipsa acestui document, promulgarea rămâne blocată, în ciuda faptului că, pe fond, legea a trecut de controlul de constituționalitate.

Documentul esențial pentru promulgare nu a ajuns încă la Nicușor Dan

Judecătorii Curții Constituționale au respins, joi, după două luni și cinci amânări, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, la legea privind pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Respingerea obiecției înseamnă că pensiile magistraților pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va crește, potrivit noilor prevederi legislative. La termenul precedent, Curtea a întrerupt deliberările pentru a analiza documente suplimentare depuse de instanța supremă. Judecătorii ICCJ au solicitat Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând faptul că legea ar trata discriminatoriu magistrații și ar reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor.

Într-un comunicat, Curtea Constituțională a precizat că obiecția formulată de ICCJ este neîntemeiată, întrucât Guvernul și-a angajat răspunderea cu respectarea Constituției.

CCR a declarat constituțională Legea pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. I pct. 1, 2 și 4, ale art. III pct. 1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Potrivit Curții, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării actului normativ.

„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale nr.873/2010, nr.900/2020 şi nr.467/2023”, au explicat judecătorii CCR.

Instanța constituțională a arătat că dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia nr. 467/2023. De asemenea, eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, nu contravine aceleiași dispoziții constituționale, prin raportare la Decizia nr. 467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, Curtea a stabilit că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Deciziile nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023.

Curtea Constituțională a respins solicitările privind sesizarea CJUE

Totodată, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege reprezintă un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.

Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și un scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Curții Constituționale este definitivă

În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că legea instituie un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general, aplicabil în sistemul justiției. Acest mecanism valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare.

Eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în concordanță cu Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157.

În legătură cu dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională a precizat că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală aplicabilă bazei de calcul pentru determinarea pensiei.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Însă, până la redactarea și transmiterea motivării către Nicușor Dan, legea rămâne în așteptarea promulgării.