Proiecte blocate, bani pierduți. Apele Române pierd 450 mil. de euro din PNRR. Sute de angajați cu sporuri pentru proiecte inexistente

Administrația Națională „Apele Române” a pierdut peste 450 de milioane de euro din fondurile europene destinate lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor, potrivit unui raport al Corpului de control al Ministerului Mediului. Controlul a evidențiat deficiențe grave de management și blocaje administrative în implementarea proiectelor. În același timp, sute de angajați au primit sporuri pentru activități pe fonduri europene, deși multe dintre proiecte nu s-au materializat.

Controlul care a scos la iveală problemele de la Apele Române

Administrația Națională „Apele Române” se află în centrul unei investigații ample după ce Corpul de control al Ministerului Mediului a constatat pierderea a peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Raportul detaliază o serie de disfuncționalități legate de investițiile în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor – baraje, diguri și lucrări de consolidare – care nu au fost implementate la timp.

Potrivit documentului, principalele cauze ale eșecului sunt lipsa capacității administrative, proceduri de achiziții întârziate, documentații tehnice refăcute în mod repetat și o coordonare deficitară între structurile interne.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că instituția a ajuns într-o situație critică din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască mecanisme eficiente pentru gestionarea proiectelor.

„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a afirmat aceasta.

80% din fondurile pentru investiții, pierdute după renegocierea cu Bruxelles-ul

Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte de investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, Apele Române au pierdut peste 80% în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect vizat – cel de modernizare a infrastructurii critice de protecție împotriva inundațiilor, estimat la 340 de milioane de euro – a fost redus cu aproximativ 90%.

Astfel, din planurile inițiale care prevedeau construcția a 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri, au rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele situate în județul Bihor, în valoare de circa 33 de milioane de euro.

Raportul arată și că o parte din conducerea instituției a beneficiat de sporuri considerabile. Mai mulți directori și-au semnat propriile decizii de includere în echipele de implementare ale proiectelor, ceea ce le-a adus majorări salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au primit sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși activitatea efectivă a multora nu a fost confirmată de documentele de implementare.

Reorganizare anunțată la nivelul instituției

Ca urmare a acestor constatări, Ministerul Mediului a decis o reorganizare amplă a Administrației Naționale „Apele Române”. Departamentul PNRR din structura centrală urmează să fie desființat, iar personalul va fi redistribuit către unitățile teritoriale unde există o nevoie reală de expertiză tehnică.

Din cei peste 500 de angajați care în prezent primesc sporuri pentru activități legate de proiecte, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în implementarea efectivă a celor confirmate de Comisia Europeană.

Totodată, Ministerul a cerut instituției să recupereze sumele încasate nejustificat de angajații care nu au avut activități reale și să identifice surse alternative de finanțare pentru lucrările critice care au rămas neacoperite.

Pentru a evita repetarea acestor situații, va fi implementat un mecanism de monitorizare cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.

Scheme de personal care întrec orice imaginație: cinci șoferi pentru un singur inspector

Directorul general al instituției, Sorin Lucaci, a fost demis încă din luna septembrie de ministra Mediului, după ce au apărut informații privind închirieri la suprapreț ale sediilor și lipsa controalelor pe teren. Decizia a venit în contextul în care Apele Române s-au confruntat în ultimii ani cu o serie de scandaluri legate de managementul resurselor și de practicile de angajare.

Investigații jurnalistice realizate de publicațiile Info Sud-Est și ReporterIS au documentat în mod repetat probleme legate de structura de personal și de modul în care sunt cheltuite fondurile publice.

Conform datelor publicate, instituția are în jur de 8.700 de angajați, iar în unele administrații bazinale numărul șoferilor depășește semnificativ pe cel al inspectorilor de teren.

La Apele Prut-Bârlad, de exemplu, sunt cinci șoferi pentru un singur inspector, iar la Apele Mureș, 79 de șoferi, potrivit informațiilor furnizate de instituție.

Rețele de rude în instituție

În decembrie 2024, ReporterIS a publicat un raport al DSP Vaslui care arăta că angajații de la Administrația Bazinală de Apă Bârlad au obținut sporuri de 15% pentru „condiții vătămătoare”, invocând motive precum „presiuni la nivelul părților moi și nervilor”.

Din totalul de 150 de angajați, 72 au fost declarați cu afecțiuni cardiace, 54 cu probleme oftalmologice, 55 în sfera ORL și 37 cu boli endocrine.

Alte anchete ale aceleiași publicații au dezvăluit existența unei rețele de rude și apropiați angajate în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Iași, subordonat Apelor Române, precum și refuzul instituției de a furniza informații privind amploarea fenomenului la nivel național.

Un alt caz investigat a vizat un contract de pază semnat de Administrația Bazinală Prut-Bârlad cu o firmă din București. Din cele 78 de zile de activitate prevăzute, cel puțin 10 nu au fost prestate efectiv, deși plata a fost realizată integral.

Cea mai cunoscută controversă a Apelor Române a izbucnit în 2020, după dezvăluirile Recorder privind angajarea unei chelnerițe pe postul de specialist la o administrație bazinală, caz devenit simbol al nepotismului în instituțiile publice. Ancheta arăta cum funcții-cheie erau ocupate de persoane fără experiență profesională în domeniu, numite la recomandarea partidelor politice.