Centura Verde București-Ilfov devine realitate. Protocol semnat de Primărie și Fundația Centura Verde
SURSA FOTO: Facebook/Cristian Pistol
La Climate Change Summit 2025, Fundația Centura Verde și Primăria Municipiului București au semnat protocolul care transformă inițiativa „Centura Verde București-Ilfov” dintr-un angajament simbolic într-un proiect concret. Sprijinit direct de președintele României, Nicușor Dan, documentul marchează începutul unei noi etape în protejarea mediului, vizând conservarea a peste 26.000 de hectare de pădure și transformarea Capitalei într-un model de dezvoltare durabilă.
Bucureștiul face primul pas concret spre „Centura Verde București-Ilfov”
Fundația Centura Verde și Primăria Capitalei au semnat protocolul care transformă inițiativa în realitate, cu sprijinul președintelui României, Nicușor Dan
Un pas major pentru viitorul sustenabil al Capitalei a fost făcut odată cu semnarea protocolului de colaborare între Fundația Centura Verde și Primăria Municipiului București. Documentul marchează începutul concret al proiectului „Centura Verde București-Ilfov”, o inițiativă menită să protejeze mediul, să reducă poluarea și să redea orașului echilibrul natural pierdut.
Sprijin prezidențial și viziune pe termen lung
Evenimentul a fost anunțat în cadrul Climate Change Summit 2025, desfășurat la Palatul Parlamentului, unde președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de susținere fără echivoc:
„La ediția din 2023, în calitate de primar general, am semnat Memorandumul pentru Centura Verde a Capitalei. Astăzi, ca președinte al României, reafirm cu tărie convingerea că acțiunea climatică este o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă.”
Această declarație consolidează tranziția proiectului din sfera intențiilor simbolice în cea a acțiunilor concrete. Protocolul semnat continuă eforturile Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, semnat în perioada 2023–2024 de reprezentanți ai Guvernului, Primăriei Capitalei și Consiliului Județean Ilfov, alături de lideri politici și organizații civice.
„Bucureștiul are nevoie de o centură verde”
Lucian Judele, administratorul public al Municipiului București, a subliniat importanța urgentării procesului de aprobare.
„Bucureștiul este un oraș dinamic, dar are nevoie de o Centură Verde. Cele mai bune soluții sunt cele naturale. Scopul meu este ca, la sfârșitul lunii octombrie, acest protocol să fie pe ordinea de zi a Consiliului General și să devină realitate.”
Proiectul vizează nu doar protejarea pădurilor din jurul Capitalei, ci și reconfigurarea modului în care orașul interacționează cu mediul său înconjurător.
Inițiativă cu impact direct asupra vieții bucureștenilor
Oana Cambera, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a evidențiat dimensiunea umană a inițiativei:
„Centura Verde București-Ilfov nu a fost niciodată un proiect abstract, ci unul concret, despre viața oamenilor și calitatea acesteia. Este un exemplu de colaborare între societatea civilă, specialiști și autorități.”
Într-o perioadă în care poluarea și schimbările climatice afectează calitatea vieții urbane, proiectul este privit ca o soluție strategică de regenerare și protecție a mediului.
„Masca de oxigen a Capitalei”
Alex Găvan, alpinist, ecologist și președinte al Fundației Centura Verde, a descris semnarea protocolului ca pe o victorie a acțiunii asupra promisiunilor:
„Centura Verde este respirația de care are nevoie Capitala.”
La rândul său, Ciprian Gălușcă, directorul executiv al Fundației, a avertizat că „Bucureștiul nu mai are timp de pierdut”, subliniind că marile capitale europene investesc deja în infrastructuri verzi – un element esențial pentru adaptarea la schimbările climatice.
26.000 de hectare de pădure protejate
Proiectul „Centura Verde București-Ilfov” se bazează pe protejarea celor 26.000 de hectare de pădure din jurul Capitalei, care au fost incluse sub regimul special al noului Cod Silvic. Acesta permite intervențiile doar pentru întreținerea și regenerarea pădurilor, interzicând tăierile masive.
Pe lângă protecția fondului forestier, proiectul va aduce beneficii multiple: scăderea poluării aerului, reducerea efectului de insulă termică, crearea de zone de recreere pentru cetățeni și creșterea biodiversității.
Prima lege europeană care recunoaște centurile verzi
Inițiativa „Împreună pentru Centura Verde”, coordonată de Fundația Centura Verde, reunește peste 150 de organizații și ONG-uri implicate în protecția mediului. După mai bine de doi ani de muncă, conceptul a fost inclus în Codul Silvic, devenind prima lege din Europa care recunoaște oficial Centurile Verzi la nivel național — un precedent legislativ important.
Documentul semnat urmează să ajungă pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București la finalul lunii octombrie. După adoptare, protocolul va fi semnat oficial de administratorul public al Capitalei și pus în aplicare printr-o colaborare strânsă între Primăria Capitalei, Fundația Centura Verde, Consiliul Județean Ilfov, mediul academic, societatea civilă și sectorul privat.
O nouă viziune pentru Capitala verde a României
Prin această inițiativă, Bucureștiul se aliniază tendințelor marilor metropole europene, care investesc masiv în infrastructura verde ca soluție de reziliență urbană. „Centura Verde București-Ilfov” nu reprezintă doar un proiect de mediu, ci un nou model de dezvoltare durabilă – unul care pune sănătatea, echilibrul și calitatea vieții în centrul politicilor publice.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





