Documentul elaborat de Guvernul Bolojan prevede reforme structurale în administrație, fiscalitate și sistemele de asistență socială și educație, cu scopul declarat de a promova echitatea, eficiența și sustenabilitatea economică.
Una dintre măsurile centrale vizează aplicarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 lei. Totodată, impozitul pe dividende și pe profit va fi majorat la 16%. În plan fiscal, autoritățile vizează creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru lemne de foc și uniformizarea altor cote reduse la 19%, cu excepția alimentelor și medicamentelor. De asemenea, se va introduce o taxă pe proprietate mai mare pentru persoanele fizice, corelată cu valorile reale din piața imobiliară, conform jaloanelor asumate prin PNRR.
Guvernul Bolojan: reorganizare masivă a administrației centrale
Pe zona cheltuielilor, Guvernul promite o reorganizare masivă a administrației centrale: comasări, desființări, fuziuni și o reducere a personalului cu minimum 20%. Vor fi eliminate sporurile considerate nejustificate, se va aplica o grilă unică de salarizare și vor fi introduși indicatori de performanță obligatorii. Autoritățile autofinanțate, precum ANCOM sau ASF, vor avea salariile plafonate și vor trece prin reduceri de personal.
În sistemul sanitar, numărul de paturi pentru internări va fi redus acolo unde nu sunt justificate, iar finanțarea va fi alocată pe criterii de eficiență. Contractele cu sectorul medical privat vor fi reevaluate, impunându-se condiții mai stricte.
În educație, se va introduce o normă didactică realistă, corelată cu performanța, și se va regândi sistemul de burse. În plus, sprijinul social va fi acordat doar în zonele unde nu există oportunități de angajare, iar pensionarea anticipată va fi restricționată prin eliminarea excepțiilor.
Guvernul își propune astfel să reechilibreze bugetul public prin măsuri ferme și printr-un angajament clar față de responsabilitatea fiscală.
Ce se mai prevede
1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).
17. Ajustări de taxe
a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
b. Creștere accize cu 10%;
c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă
