Problema cronică a mediului de afaceri din România – activul net negativ. Noi măsuri și implicațiile lor fiscale

Problema cronică a mediului de afaceri din România – activul net negativ. Noi măsuri și implicațiile lor fiscale
Publicat de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Raluca Dana, Consultant Taxe Directe, Deloitte România la 2 septembrie 2020, 12:30

Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Raluca Dana, Consultant Taxe Directe, Deloitte România au relatat o opinie cu privire la problema mediului de afaceri din România și cum ar putea fi aceasta combătută.

După lansarea oficială a Planului Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul României vine cu măsuri concrete pentru punerea lui în aplicare. Printre acestea se numără și aprobarea ordonanței de urgență prin care se intenționează acordarea de bonificații companiilor care își majorează și/sau îmbunătățesc capitalurile proprii. Măsura este binevenită și poate reprezenta un punct de pornire în stimularea societăților comerciale să se alinieze la normalitate și să se conformeze reglementărilor legale în vigoare. În plus, proiectul prevede și o modificare importantă cu privire la termenul de declarare și plată a impozitului pe profit anual. 

O companie slab capitalizată nu are puterea financiară necesară pentru a se dezvolta pe cont propriu, cu atât mai puțin în situații de criză, și în același timp nu are acces la finanțare externă, având în vedere că stabilitatea financiară reprezintă un criteriu esențial al instituțiilor financiare, și nu numai, în acordarea de împrumuturi. În condițiile în care, în România, potrivit datelor oficiale, aproximativ 280.000 de societăți comerciale (în jur de 40% din total) au capitaluri proprii negative, programe de finanțare de tipul IMM Invest nu își pot dovedi eficiența deoarece, dincolo de faptul că împrumutul este garantat de stat în cea mai mare parte, iar dobânda este subvenționată, situația financiară a unui debitor cu datorii mai mari decât fondurile proprii este una precară și nu poate garanta rambursarea împrumutului. Mai mult decât atât, o companie cu acces limitat la finanțare de regulă apelează excesiv la creditul furnizor (întârzie plata facturilor către furnizori), practică ce poate duce la blocaje în lanț și chiar la insolvențe sau falimente.

Capitalul propriu pozitiv, condiție de bază pentru accesarea de bonificații pentru impozite

Potrivit proiectului de ordonanță, societățile comerciale care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit sau pe venit, în cazul microîntreprinderilor, ori a impozitului specific, în cazul companiilor din industria ospitalității, de 2% anual. În plus, companiile vor putea beneficia de o bonificație cuprinsă între 5% și 10% din impozitul pe profit datorat, pentru majorarea anuală a capitalului propriu, în funcție de evoluția față de anul precedent (de la 5%, la peste 25%). Pe o perioadă de trei ani consecutivi, începând cu anul 2022, proiectul prevede și o reducere de 3% din impozit în funcție de procentul minim de creștere a capitalului propriu față de nivelul raportat prin situațiile financiare anuale pentru anul 2020. 

Este important de menționat faptul că reducerea totală de impozit de care poate beneficia o companie se stabilește prin cumularea procentelor menționate, pe măsură ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Perioada de aplicare a măsurii este 2021-2025. 

Raportat la așteptările create prin introducerea măsurii în Planul Național de Investiții, se observă o diversificare binevenită a bonificațiilor aplicabile, reducerea de impozit fiind direct proporțională cu cota de creștere a capitalurilor proprii înregistrată de societate.

În plus, proiectul de ordonanță propune un mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de definiția contabilă. Notabil este că rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate (în principal imobiliare) nu intră în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor fiscale.

Această „recompensă” reprezintă, în fapt, un instrument de stimulare a îmbunătățirii lichidității la nivelul societăților, care, implicit, ar trebui să conducă și la o structură financiară mai sănătoasă pentru mediul de afaceri. Măsuri similare sunt în vigoare și în alte state ale Uniunii Europene, sub denumirea de „deducere a dobânzii noționale”, și permit societăților care aplică regimul de impozit pe profit să deducă o dobândă valabilă la nivel națională calculată în funcție de creșterea capitalurilor proprii. 

Schimbări preconizate ale termenului de declarare și plată a impozitului

O modificare notabilă cuprinsă în proiectul de act normativ, derivată din nevoia de a determina capitalurile proprii anuale, este cea referitoare la termenele de depunere a declarațiilor și de plată a impozitelor vizate, pe perioada aplicării acestor facilități. Astfel, termenele consacrate (în majoritatea cazurilor, 25 ianuarie și, respectiv, 25 martie) vor fi extinse până la 25 iunie, termen care, de cele mai multe ori, este ulterior datei de încheiere a bilanțului contabil și, tocmai de aceea, cu atât mai potrivit.

În concluzie, acordarea de reduceri de impozite pentru majorarea capitalurilor proprii este o măsură care ar putea avea efecte benefice asupra companiilor, individual, dar și asupra mediului economic în general, pentru că o companie solidă din punct de vedere financiar conferă încredere partenerilor de afaceri și dă dovadă de seriozitate în privința onorării obligațiilor comerciale. Însă măsura va fi analizată de fiecare companie în parte și va fi accesată în funcție si de interesele acționarilor sau asociaților, de la caz la caz.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.