Alexandru Rogobete anunță un moment de referință pentru sistemul sanitar
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat finalizarea primului corp nou de spital județean construit în România după 1989, un proiect realizat la Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investiția depășește 606 milioane de lei și marchează un pas major în modernizarea infrastructurii medicale din România.
”Este o zi istorică pentru sănătatea românească. Astăzi s-au finalizat construcţia şi dotarea primului corp de clădire al unui spital judeţean realizat de la zero după Revoluţie. Un moment care marchează o schimbare reală, vizibilă şi ireversibilă în modul în care România investeşte în sănătate.
După ani în care am vorbit despre nevoi, planuri şi întârzieri, astăzi avem rezultate concrete, care schimbă realitatea medicală pentru oameni”, anunţă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
Noul corp de clădire pune la dispoziție 235 de paturi și este organizat pentru a răspunde eficient cazurilor medicale complexe. Structura include secții esențiale și facilități de ultimă generație: un bloc operator modern extins, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică.
Alexandru Rogobete a subliniat că finalizarea acestui proiect reprezintă mai mult decât o inaugurare administrativă, fiind un semn clar al schimbării modului în care statul român investește în sănătate. După ani de planuri și întârzieri, rezultatele sunt acum vizibile și au un impact direct asupra pacienților și personalului medical.
”Pentru mine, acest moment spune foarte mult despre direcţia în care mergem în sănătate. Noul corp de clădire al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud este cel mai mare proiect de sănătate realizat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în judeţ şi una dintre cele mai mari investiţii din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate, la nivel naţional”, spune ministrul.
Spitalul a fost conceput pentru intervenții rapide
Potrivit ministrului, spitalul a fost conceput pentru intervenții rapide, siguranța pacientului și creșterea calității actului medical. Circuitele medicale corect gândite, spațiile dedicate formării profesionale și dotările moderne reduc riscurile și sprijină munca echipelor medicale.
Un element important al noii construcții este digitalizarea integrată încă din faza de proiectare. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unei a doua opinii în cazurile critice.
În paralel cu ridicarea noului corp, clădirile vechi ale spitalului au fost supuse unui amplu proces de modernizare, care a inclus reabilitarea infrastructurii, dotarea cu echipamente noi și digitalizarea fluxurilor medicale. Astfel, unitatea medicală poate răspunde mult mai bine nevoilor comunității din județul Bistrița-Năsăud.
Ministrul Sănătății a mai precizat că în prezent 240 de medici profesează în cadrul spitalului, un semnal clar că investițiile corect făcute atrag specialiști și oferă stabilitate și respect pentru profesia medicală.
”Astăzi, 240 de medici profesează aici. Au ales să lucreze în Bistriţa-Năsăud pentru că există infrastructură, stabilitate şi respect pentru actul medical. Acesta este, poate, cel mai clar semn că investiţiile făcute corect schimbă sistemul, nu doar clădirile”, mai spune Rogobete.
Pentru Alexandru Rogobete, proiectul are și o semnificație personală, acesta fiind implicat încă din perioada în care coordona componenta de sănătate a PNRR ca secretar de stat. El a mulțumit echipei sale pentru munca depusă, precum și lui Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru asumarea proiectului, și Roxanei Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României în modernizarea sistemului sanitar.
”Pentru mine, acest moment are şi o încărcătură personală profundă. Cunosc acest proiect încă din perioada în care eram secretar de stat şi coordonam PNRR în sănătate, când era doar pe hârtie, într-o listă de investiţii care părea imposibil de dus la capăt. Astăzi, când am văzut clădirea nouă finalizată – prima din PNRR – am stat câteva secunde şi mi-am amintit toţi anii de muncă, presiune şi responsabilitate care au făcut posibil acest rezultat.
Mulţumesc echipei mele, care timp de aproape patru ani a ales să spună DA şi să refuze ferm clasicul „nu se poate”. Mulţumesc domnului Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, pentru asumare şi consecvenţă, şi doamnei Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României în modernizarea sistemului de sănătate. Când oamenii văd rezultate, încrederea se construieşte”, mai scrie ministrul pe Facebook.
Spitalul de la Bistrița demonstrează că fondurile europene pot construi proiecte solide în România
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a participat vineri la inaugurarea noului pavilion al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița și a subliniat importanța acestui proiect, considerat primul spital public din România realizat cu fonduri europene. Oficialul european a arătat că investiția este o dovadă clară că resursele europene, atunci când sunt gestionate responsabil, pot genera rezultate concrete pentru comunități.
Roxana Mînzatu a vorbit despre încrederea necesară în folosirea banilor publici și a apreciat efortul tuturor celor implicați în finalizarea acestui proiect. Ea a subliniat că exemplul de la Bistrița trebuie privit și la nivel european, ca o confirmare că România poate transforma finanțarea publică în infrastructură modernă. Vicepreședintele Comisiei Europene s-a declarat convinsă că în următorii ani vor exista mai multe inaugurări similare, acolo unde există voință, expertiză și cooperare.
În intervenția sa, oficialul european a arătat că finanțarea nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie să urmeze unor proiecte bine gândite și bine pregătite. Ea a lăudat implicarea autorităților din Bistrița-Năsăud, care au reușit să transforme fondurile europene în beneficii reale pentru populație, și a atras atenția că România se află încă într-o perioadă favorabilă din perspectiva accesării finanțărilor europene.
Roxana Mînzatu a îndemnat autoritățile din toate statele membre ale Uniunii Europene să se inspire din modelul de la Bistrița și să înceapă din timp pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034, astfel încât noile fonduri să poată fi accesate rapid și eficient.
„Sunt foarte fericită că astăzi sunt parte din acest moment, vă mulţumesc tuturor celor care aţi făcut posibil ca astăzi să stăm cu toţii adunaţi în faţa clădirii unui spital construit din fonduri europene în România, pentru că este vorba de încredere. Este o lecţie pe care o primesc şi eu, o primim cu toţii şi trebuie să o vadă şi Uniunea Europeană: încrederea că în România investiţiile din bani publici europeni generează astfel de proiecte.
Eu sunt absolut convinsă, ştiind şi lucrând îndeaproape şi cu ministrul Rogobete, că în 2026, în 2027 vom vedea numeroase astfel de inaugurări. (…) Astăzi se vede că, unde există voinţă, expertiză şi spirit de echipă, se poate. Finanţarea nu este totul, finanţarea urmează proiectul”, a spus Mînzatu.
