Românii din Diaspora au transferat în România circa 60 de miliarde de euro între 2013 și 2025
Per total, de la începutul anului 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din Diaspora au trimis acasă circa 60 de miliarde de euro, o sumă de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume, susține Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, într-o postare pe LinkedIn.
Potrivit acestuia, numai în anul 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor. La capitolul plăţi, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în anul 2024, cu circa 60% peste nivelul din anul precedent, a precizat el.
Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro, dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează, a precizat Popa. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an.
Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară. Sau poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă, a explicat Popa.
Aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit şi Germania
Aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit şi Germania, a dezvăluit Popa.
„Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. Explicaţia ţine parţial atât de creşterea rapidă a comunităţii de români în Regatul Unit după 2014 (când piaţa muncii britanică s-a deschis pentru români), cât şi prin veniturile medii mai ridicate obţinute acolo.
Nu doar diferenţele de venit sunt cauza, probabil că mulţi români plecaţi mai devreme în Italia şi Spania s-au stabilit între timp acolo, cu familiile, având cheltuieli locale mai mari şi mai puţine rude acasă, ceea ce îi determină să trimită mai puţini bani. Contează şi structura ocupaţională: diaspora din Regatul Unit/Germania include o pondere mai mare de specialişti şi muncitori calificaţi, în timp ce în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfăşoară în sectoare intensive în forţă de muncă”, scrie Popa în analiza sa.
Un alt exemplu notabil este Irlanda, care trimite sume considerabile, semn că şi acolo românii au locuri de muncă bine plătite, a precizat Popa.
„Românii ştiu să se orienteze şi să muncească acolo unde productivitatea lor este recompensată mai bine. Dar România devine, treptat, nu doar destinatar al remiterilor, cât şi ţară de origine a remiterilor. Pe partea de plăţi, începând din 2022 observăm un trend clar ascendent. Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024).
Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1. Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi muncitori străini. Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”, a explicat Popa.
Sumele către Nepal au crescut cu aproximativ 70% an/an
În Top 10 destinaţii apare o singură ţară asiatică: Nepal. Valoarea plăţilor către Nepal, spune Popa, este mai puţin de 10% din total (7,3% pe ultimele 12 luni). Totuşi, sumele către Nepal au crescut cu circa 70% an/an, în linie cu prezenţa tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România.
„În condiţiile actuale ale pieţei muncii, probabil că, în timp, şi alte economii asiatice vor intra în topul destinaţiilor. Menţinerea cotei oficiale de 100.000 de lucrători non-UE nou admişi a accelerat aceste ieşiri (banii trimişi acasă de noii angajaţi). Nu este vorba doar de Nepal, către majoritatea ţărilor pleacă sume tot mai mari, în timp ce la încasări vârful pare să fi fost T4 2023.
Nu mă aştept, însă, ca pe termen lung România să treacă de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru în care încasările să egaleze plăţile, însă probabil că raportul încasări/plăţi menţionat ceva mai sus se va reduce în continuare”, subliniază Popa.
Remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească
În opinia sa, remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există mulți români plecați în străinătate cu legături familiale în România. Totuși, spune el, românii născuţi sau crescuţi în Diaspora vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România, din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă. La scară microeconomică, remiterile au efecte pozitive directe asupra familiilor care le primesc. Pentru sute de mii de familii din România, banii trimişi lunar de rudele din străinătate reprezintă o sursă crucială de venit pentru acoperirea cheltuielilor de trai, educaţie şi sănătate, a reamintit el.
De altfel, în comunităţile cu mulţi emigranţi, ratele sărăciei scad și apar mici afaceri. Din acest punct de vedere, remiterile sunt o modalitate prin care banii devin capital, a explicat el.
„E adevărat, o parte consistentă a încasărilor merge în consum imediat. Dar chiar şi aşa, ponderea care rămâne în economie sub formă de economisire şi capital contează. La nivel macro, aceste sume îmbunătăţesc finanţarea soldului contului curent şi sunt, de asemenea, o sursă de stabilitate pentru moneda naţională. Reversul medaliei este că o parte din bani alimentează ulterior importurile (electrocasnice, materiale de construcţii, autoturisme), ceea ce se vede în deficitul comercial. Într-un final depinde cât din aceste sume se transformă în economisire şi investiţii locale.
Remiterile, împreună cu o parte a fondurilor europene, reduc deficitul de cont curent, iar investiţiile străine îl finanţează pe cel rămas. Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja. Un alt efect interesant care vine la pachet cu remiterile este creşterea incluziunii financiare: mulţi români au deschis conturi bancare sau au început să folosească servicii financiare (transferuri, schimburi valutare) tocmai datorită acestor sume trimise regulat.
Pe de altă parte, nu vorbim despre un panaceu pentru dezvoltare. După cum am amintit mai sus, o parte semnificativă a încasărilor merge în consumul gospodăriilor, ridică nivelul de trai şi de multe ori reduce sărăcia (cum s-a întâmplat şi la noi), dar nu este suficient pentru ca o familie să prospere pe termen lung”, se arată în analiza realizată de Popa.
Dependenţa de banii primiţi din străinătate nu înlocuieşte politici publice eficiente
Potrivit acestuia, dependenţa de banii primiţi din străinătate nu înlocuieşte politici publice eficiente.
„Mai degrabă, putem spune că aceste fluxuri protejează frecvent de cele mai grave efecte ale sărăciei. Iar spre deosebire de ajutorul guvernamental, remiterile sunt transferuri voluntare direcţionate către gospodării, ceea ce cred că le face mai eficiente decât ajutoarele publice. Fără birocraţie, fără distribuire arbitrară, doar ordine spontană. Însă aceste sume nu compensează exodul de forţă de muncă”, se precizează în analiza sa.
