Prețurile globale ale orezului au înregistrat o scădere semnificativă. Este cel mai redus nivel din 2017

Prețurile globale ale orezului au înregistrat o scădere semnificativă de 35% într-un singur an, ajungând la cel mai redus nivel din 2017, de aproximativ 360 de dolari pe tonă.

Evoluția este determinată de ridicarea restricțiilor de export impuse anterior de India, cel mai mare exportator de orez din lume. După trei ani marcați de volatilitate extremă, piața mondială se confruntă în prezent cu un surplus important, estimat la 541 de milioane de tone produse în 2024, ceea ce a dus la o presiune accentuată asupra prețurilor și la perturbarea echilibrului dintre producători și importatori, potrivit datelor Coface.

Reluarea exporturilor indiene în 2024 a dus la prăbușirea prețurilor internaționale cu 35% într-un an

Începând cu 2022, India a limitat vânzările la export pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor mondiale, influențată de conflictul din Ucraina și de condițiile meteorologice nefavorabile din Asia. În anii 2022 și 2023, prețurile crescuseră cu aproximativ 19%, determinând numeroase state importatoare să caute surse alternative de aprovizionare.

Reluarea exporturilor indiene în 2024, combinată cu recolte record în Asia, a dus la prăbușirea prețurilor internaționale cu 35% într-un an. Previziunile pentru 2026 indică o nouă creștere a producției, în timp ce posibila revenire a fenomenului climatic La Niña, estimată pentru ultimul trimestru al anului 2025, ar putea accentua excedentul de ofertă. În aceste condiții, analiștii anticipează că prețurile vor continua să scadă până la finalul anului 2025, urmând să se stabilizeze în 2026 la niveluri nemaiîntâlnite în ultimul deceniu.

Orezul reprezintă alimentul de bază cel mai consumat la nivel global

Orezul reprezintă alimentul de bază cel mai consumat la nivel global, depășind grâul și porumbul, dar piața internațională rămâne limitată în raport cu volumul total produs. Asia concentrează aproape 90% din producția și consumul mondial, consolidându-și rolul de principal actor pe această piață strategică.

În schimb, Africa subsahariană depinde masiv de importurile asiatice, fiind vulnerabilă la fluctuațiile și deciziile politice ale marilor economii exportatoare. În 2024, cinci țări asiatice au furnizat 75% din exporturile mondiale de orez, iar India a reprezentat singură 40% din aceste livrări. Această concentrare ridicată amplifică riscurile pentru țările importatoare, mai ales în perioade de restricții comerciale sau crize climatice.

Orezul are o dimensiune puternic politizată în economiile asiatice

Orezul are o dimensiune puternic politizată în economiile asiatice, unde prețurile și producția influențează direct stabilitatea socială și deciziile guvernamentale. Scăderea accentuată a prețurilor amenință profitabilitatea fermierilor din statele în care costurile de producție sunt mai mari decât în India.

Filipine, unul dintre principalii importatori de orez din lume, a decis să suspende importurile pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 1 septembrie 2025, pentru a-și sprijini producătorii locali. În același timp, Indonezia a adoptat o strategie de suveranitate alimentară, concentrându-se pe creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri.

Mai multe economii emergente asiatice continuă să mențină politici protecționiste pentru a-și apăra producătorii. Japonia este un exemplu elocvent, impunând cote stricte de import sub presiunea lobby-urilor agricole, pentru protejarea sectorului național al orezului. Această strategie, însă, a dus la dezechilibre interne.

Producția japoneză a fost afectată în 2023 de un val de căldură extremă, care a redus randamentele culturilor, generând o criză de aprovizionare. Situația s-a agravat în august 2024, când un cutremur major în sudul țării a perturbat logistica depozitelor. Ca urmare, prețurile interne au rămas foarte ridicate: un sac de 5 kilograme de orez costă în prezent aproximativ 4.000 de yeni (circa 26 de dolari) în Tokyo, în timp ce un produs similar se vinde cu doar 8 dolari în Bangkok.

Piața mondială a orezului traversează o perioadă de ajustare după ani de instabilitate

Piața mondială a orezului traversează o perioadă de ajustare după ani de instabilitate. Cu producția globală în creștere, surplusurile persistente și politicile comerciale divergente ale principalelor economii asiatice, analiștii estimează o menținere a presiunii asupra prețurilor până la sfârșitul anului 2025.

O posibilă stabilizare este așteptată în 2026, la niveluri care nu au mai fost atinse din 2015-2016, consolidând o nouă etapă de echilibrare a pieței mondiale a orezului.