Prețurile gazelor scad în Europa, dar cresc în România. Diferența față de celelalte state UE

Prețurile medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană au înregistrat o scădere în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 0,11 euro pe kilowatt-oră (kWh). Datele publicate de Eurostat arată că tarifele au coborât cu 10,2% comparativ cu semestrul al doilea din 2025 și cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cât plătesc europenii pentru gaze naturale. România, printre țările cu cele mai mici tarife, dar cu scumpiri importante

Nivelul înregistrat reprezintă cel mai mic preț mediu al gazelor naturale din Uniunea Europeană de după prima jumătate a anului 2022. Evoluția indică și revenirea fluctuațiilor sezoniere la un tipar asemănător celui existent înainte de criza energetică din 2022.

Informațiile sunt incluse în cele mai recente date statistice publicate de Eurostat privind prețurile gazelor naturale. Analiza evidențiază diferențele dintre statele membre, atât în ceea ce privește nivelul tarifelor plătite de gospodării, cât și evoluția acestora comparativ cu anul trecut.

Pentru consumatorii casnici, costurile diferă considerabil de la o țară la alta, iar clasamentul prețurilor arată contraste importante între statele din nordul și vestul Europei și cele din Europa Centrală și de Est.

Suedia, țara cu cele mai mari prețuri la gaze pentru gospodării

În prima jumătate a anului 2026, Suedia a înregistrat cel mai ridicat preț al gazelor naturale pentru consumatorii casnici dintre țările Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date. Tariful mediu a ajuns la 0,22 euro pe kWh, aproape dublu față de media europeană de 0,11 euro.

Pe următoarele poziții s-au situat Olanda, cu un preț de 0,16 euro pe kWh, și Franța și Portugalia, unde tariful a fost de 0,13 euro pe kWh. Valorile arată diferențe semnificative între piețele naționale, chiar și în condițiile unei reduceri generale a prețurilor la nivelul Uniunii Europene.

La polul opus s-au aflat statele cu cele mai mici tarife pentru consumatorii casnici. Ungaria a înregistrat cel mai redus preț, de 0,03 euro pe kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro pe kWh.

România și Slovacia au avut prețuri medii de 0,06 euro pe kWh, situându-se printre țările cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană. Astfel, diferența dintre Suedia, statul cu cel mai ridicat tarif, și Ungaria, țara cu cel mai mic preț, a fost de aproape șapte ori.

România, printre țările cu cele mai mari creșteri de preț

Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, evoluția prețurilor la gaze naturale a fost diferită de la o țară la alta. Datele Eurostat, exprimate în monede naționale pentru a permite comparații între perioade, arată că tarifele au scăzut în 12 state membre pentru care există informații disponibile.

În alte șapte țări, prețurile au crescut, în timp ce în patru state au rămas, în general, stabile. Aceste evoluții evidențiază faptul că reducerea mediei europene nu s-a reflectat în mod uniform în toate piețele naționale.

Cele mai importante scăderi au fost raportate în Bulgaria, unde prețurile gazelor naturale pentru gospodării s-au redus cu 14,5%. Grecia a înregistrat o diminuare de 11,3%, iar Spania a avut o scădere de 10%.

România se numără printre țările cu cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor, în pofida faptului că nivelul mediu al tarifelor rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Majorarea raportată pentru prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, a fost de 9,3%.

Creșteri importante au fost înregistrate și în Croația, unde prețurile au urcat cu 8,9%, precum și în Slovacia, cu un avans de 6,6%. Cele trei state au avut cele mai mari majorări dintre țările analizate, România ocupând prima poziție în acest clasament.

Diferențe între state și în funcție de puterea de cumpărare

Comparațiile dintre prețurile gazelor naturale pot fi realizate și prin raportarea la standardul puterii de cumpărare (PCS), indicator care ține cont de diferențele dintre nivelurile generale ale prețurilor din fiecare țară. Această metodă permite o evaluare diferită a costurilor suportate de gospodării, dincolo de valorile exprimate direct în euro.

Potrivit datelor Eurostat, cele mai ridicate prețuri ale gazelor naturale raportate la PCS au fost înregistrate în Suedia, unde valoarea a ajuns la 17,7 unități pentru 100 kWh. Portugalia s-a situat pe locul al doilea, cu 15 unități, iar Olanda a ocupat următoarea poziție, cu 13,8 unități.

În clasamentul statelor cu cele mai mici prețuri calculate pe baza puterii de cumpărare, Ungaria a avut cea mai redusă valoare, de 4,3 unități PCS pentru 100 kWh. Luxemburg a înregistrat 6,6 unități, iar Croația s-a situat la 6,8 unități.

Aceste diferențe arată că ierarhia statelor membre se modifică atunci când prețurile sunt analizate prin raportare la puterea de cumpărare, nu doar prin valorile nominale exprimate în euro.