Prețul kerosenului s-a dublat în Europa. Vacanțele de vară, afectate de anulări și bilete mai scumpe

Creșterea puternică a prețului kerosenului începe să lovească direct industria aviatică europeană, iar efectele pot fi resimțite rapid de pasageri. Tot mai multe companii aeriene reduc zborurile, iar specialiștii avertizează că vara 2026 ar putea aduce una dintre cele mai dificile perioade pentru transportul aerian din ultimii ani.

Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au pus presiune uriașă pe piața kerosenului pentru avioane

Prețul kerosenului în Europa s-a dublat de la începutul războiului din Iran, iar această evoluție a alimentat temeri serioase privind aprovizionarea cu combustibil pentru aviație. Avertismentul șefului Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit căruia cererea europeană ar putea fi acoperită doar pentru șase săptămâni, a provocat reacții puternice pe piețe.

Chiar dacă Uniunea Europeană a transmis oficial că aprovizionarea nu este afectată în prezent, simpla apariție a acestui scenariu a fost suficientă pentru a genera volatilitate și tensiuni pe burse.

Situația este strâns legată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul mondial și până la 30% din fluxurile de combustibil pentru aviație tranzitau această zonă. În plus, petrolul din regiune este foarte potrivit pentru rafinarea în kerosen, ceea ce face înlocuirea lui mult mai dificilă.

Există și estimări alternative, inclusiv din Olanda, care arată că dacă sunt luate în calcul și rezervele strategice, Europa ar putea avea acoperire pentru 5-6 luni. Totuși, acest scenariu depinde direct de capacitatea de a înlocui fluxurile pierdute.

Dacă rata de substituție ajunge la 75%, deficitul ar putea apărea abia în august. Dacă nivelul scade la 50%, problemele ar putea începe încă din iunie.

Această posibilă penurie nu ar însemna oprirea completă a zborurilor, ci o selecție dură a rutelor. Companiile vor păstra destinațiile profitabile și esențiale, iar rutele secundare vor fi eliminate temporar.

Companiile aeriene reduc deja zborurile și pregătesc scumpiri la bilete

Primul mecanism de echilibrare este chiar prețul. Dublarea costului kerosenului obligă operatorii aerieni să își regândească rapid rețelele de zbor.

Lufthansa a anunțat deja reducerea a peste 100 de zboruri pe zi până în toamnă, pentru a economisi combustibil. Alte companii aeriene low-cost au început și ele să taie rute sau să pregătească majorări de preț.

În paralel, cererea începe să se ajusteze natural. Destinațiile îndepărtate devin mai puțin atractive, iar turiștii încep să își schimbe planurile de vacanță.

Potrivit Deutsche Bank, capacitatea aeriană globală, fără SUA, ar putea scădea cu peste 2% în această perioadă. Totuși, estimările pot fi depășite dacă tensiunile persistă.

Diferențele regionale de preț devin și ele importante. În Europa, kerosenul a ajuns la aproximativ 1.484 dolari pe tonă, în timp ce în Statele Unite prețul este în jur de 1.322 dolari pe tonă. Acest decalaj poate atrage livrări suplimentare peste Atlantic, dar nu suficient pentru a compensa integral lipsurile.

Pe termen scurt, unele companii sunt protejate prin hedging. În Europa, operatori precum Ryanair sau Lufthansa au între 60% și 90% din necesarul de combustibil acoperit pentru 12-18 luni în avans.

Pe termen mediu însă, costurile mai mari vor ajunge inevitabil în prețul biletelor sau în reducerea numărului de zboruri.

România ar putea produce mai mult kerosen, dar șoferii ar plăti prețul

Consultantul de strategie al XTB, Claudiu Cazacu, arată că România are un avantaj important în regiune: capacitate internă de rafinare și posibilitatea de a ajusta mixul de producție.

Rafinăriile ar putea crește producția de kerosen prin redirecționarea unei părți din fluxurile destinate motorinei. El explică faptul că această variantă ar putea fi viabilă economic, având în vedere că prețul kerosenului a crescut mai rapid decât cel al benzinei și motorinei.

Totuși, costul ar fi semnificativ pentru șoferii români. O astfel de decizie ar însemna reducerea cantităților de motorină disponibile, ceea ce ar duce la presiuni suplimentare asupra prețurilor de la pompă.

Claudiu Cazacu arată că o soluție realistă ar fi doar o ajustare limitată a mixului de producție, nu o mutare radicală.

„România se află într-o situație favorabilă, având capacitatea de a-și acoperi consumul. În același timp, structura unor rafinării ar permite modificarea raporturilor de producție. O reorientare a rafinării spre mai mult kerosen ar putea fi economic viabilă, având în vedere creșterea procentuală mai mare față de cea a benzinei și motorinei. Costul ar fi, însă reducerea cantităților de motorină, o măsură care nu ar fi acceptată ușor de consumatori. O soluție de compromis ar putea fi o ajustare limitată a mixului de producție.

Pentru călători, o variantă luată în seamă ar fi procurarea biletelor de avion la prețurile încă neajustate. Cu toate acestea, riscul anulării zborurilor și cel de a avea nevoie de bilete noi, pe alte rute, date sau semnificativ mai scumpe este relativ ridicat. Deschiderea sezonului de vacanțe de vară ar putea veni anul acesta cu o realitate aspră, dacă până atunci aprovizionarea cu kerosen nu va fi reluată. Ajustarea naturală a cererii de transport s-ar putea dovedi insuficientă. Liniile aeriene ar putea recurge la anulări suplimentare de zboruri. Fără o reluare prealabilă a livrărilor de combustibil prin Ormuz, în estimarea actuală, iunie ar putea da startul unei suite de ajustări de rute și anulări de zboruri de amploare istorică”, subliniază Claudiu Cazacu.

Ursula von der Leyen avertizează că efectele pot dura ani întregi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Uniunea Europeană ar putea resimți efectele războiului din Orientul Mijlociu luni sau chiar ani.

„Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Ea a declarat că, în doar 60 de zile de conflict, factura Europei pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro, fără ca statele membre să primească energie suplimentară.

Oficialul european a subliniat că lecția este clară: Europa nu își mai poate permite să depindă excesiv de energia importată și trebuie să accelereze investițiile în surse locale, accesibile și stabile.

„În doar 60 de zile de conflict, factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro, fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară. Așadar, calea de urmat este evidentă: trebuie să reducem dependența de combustibilii fosili importați și să stimulăm aprovizionarea cu energie produsă la nivel local, accesibilă și curată”, a declarat aceasta.

Italia a anunțat deja că rezervele de combustibil pentru avioane sunt suficiente doar până la finalul lunii mai. Ministrul Transporturilor, Matteo Salvini, a transmis că monitorizarea aprovizionării este permanentă pentru a evita blocajele în plin sezon estival.

„Rezervele de combustibil pentru avioane disponibile în Italia sunt suficiente pentru a asigura operațiunile cel puțin până la sfârșitul lunii mai”, a declarat Matteo Salvini.

În acest context, vara 2026 ar putea aduce o realitate dificilă pentru turiști: mai puține zboruri, bilete mai scumpe și o presiune tot mai mare asupra întregului sector aviatic european.