Poți ieși la pensie la 60 de ani fără penalizare. Condiția pe care puțini o cunosc

Pensionarea la limită de vârstă presupune îndeplinirea condițiilor privind vârsta standard și stagiul de cotizare. În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani și 7 luni pentru femei.

60 de ani și pensie fără penalizare? Ce trebuie să demonstrezi pentru reducerea vârstei

În cazul femeilor, vârsta standard de pensionare crește progresiv, urmând să ajungă la 65 de ani în anul 2035. Pe lângă vârsta prevăzută de lege, este necesară realizarea stagiului de cotizare cerut de sistemul public de pensii.

Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, reprezentând perioada în care au fost datorate și plătite contribuții la sistemul public de pensii. După realizarea acestui stagiu, pensionarea poate avea loc în condițiile prevăzute de lege, fie la limită de vârstă, fie anticipat, în funcție de situația persoanei.

Există însă situații în care pensionarea se poate face cu până la cinci ani înaintea vârstei standard, fără aplicarea penalizării specifice pensiei anticipate. În aceste cazuri, condiția esențială este depășirea stagiului complet de cotizare contributiv cu cel puțin cinci ani.

Cum poate fi redusă vârsta de pensionare

Viitorii pensionari trebuie să știe că, în anumite condiții, pot ieși la pensie cu cinci ani mai devreme fără penalizare. Astfel, un bărbat ar putea ajunge să se pensioneze la 60 de ani, iar o femeie la 58 de ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Pentru această reducere a vârstei standard de pensionare este necesară depășirea stagiului complet de cotizare contributiv de 35 de ani cu cel puțin cinci ani. Stabilirea perioadei care poate fi valorificată trebuie făcută potrivit regulilor prevăzute de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

La determinarea stagiului de cotizare pot fi avute în vedere, în condițiile legii, atât perioade contributive, cât și anumite perioade asimilate sau necontributive recunoscute de legislație. Aceste categorii nu au însă aceeași semnificație din punct de vedere al contribuțiilor plătite.

De exemplu, o persoană care are 35 de ani de stagiu contributiv poate avea și perioade asimilate, precum patru ani de studii universitare și un an de serviciu militar. În situația prezentată, perioada totală luată în calcul poate ajunge la 40 de ani, ceea ce permite îndeplinirea condiției privind depășirea cu cinci ani a stagiului complet.

În cazul unei femei care are deja un stagiu de cotizare de 38 de ani, la acesta se pot adăuga, potrivit condițiilor legale, doi ani de concediu pentru creșterea copilului. În exemplul respectiv, perioada totală poate ajunge la 40 de ani, astfel încât să fie îndeplinită condiția pentru pensionarea cu cinci ani mai devreme.

Ce sunt perioadele asimilate la pensie

Perioadele asimilate reprezintă intervale în care persoana nu a contribuit la sistemul public de pensii, dar care sunt recunoscute de lege și pot conta la stabilirea drepturilor de pensie.

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, printre perioadele asimilate se regăsesc studiile universitare urmate la zi și finalizate cu diplomă, stagiul militar, precum și anumite perioade în care persoana a beneficiat de indemnizații sau concedii prevăzute de legislația pensiilor.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a intrat integral în vigoare la 1 septembrie 2024. Potrivit acesteia, stagiul de cotizare este alcătuit din stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate stagiului de cotizare și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare.

Conform prevederilor art. 3 lit. q), r) și s) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii:

„În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

q) stagiu de cotizare – perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum şi perioadele asimilate şi perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii;

p) sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii – sistemele de pensii ale căror organizare şi funcţionare sunt reglementate de alte acte normative;

r) stagiu de cotizare contributiv – perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

s) stagiu complet de cotizare contributiv – perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate”.

Perioadele asimilate prevăzute de lege

Perioadele asimilate sunt acele perioade pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale, dar care sunt considerate prin lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Acestea pot fi valorificate la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prevăzute de lege, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 360/2023:

„(1) În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:

a) a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare iniţială, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;

b) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

c) a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii”

d) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani”, arată cnpp.ro.

Există și o excepție referitoare la determinarea stagiului de cotizare contributiv. Perioada asimilată în care o persoană a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului până la vârsta de doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la trei ani, respectiv șapte ani, este luată în considerare la calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv.

Ce sunt perioadele necontributive

Perioadele necontributive reprezintă intervale recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare, în baza unor acte normative care se aplică anumitor categorii de persoane. Pentru aceste perioade nu a existat obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, însă ele sunt recunoscute de lege dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.

Printre perioadele necontributive se numără cele recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Tot în această categorie intră perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, precum și perioada de vechime în muncă a soției salariate care își urmează soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit Decretului-lege nr. 51/1990.