Platformele digitale, „motor” economic pentru studenți, pensionari și afacerile locale din România. 92% dintre români le preferă

În contextul transpunerii Directivei UE 2024/2831, un studiu global realizat de Ipsos subliniază importanța vitală a flexibilității pentru lucrătorii români. Datele indică faptul că 92% dintre aceștia prioritizează autonomia prin platforme digitale, considerând că acestea sunt o plasă de siguranță esențială pentru categorii diverse, de la studenți la pensionari. Pe măsură ce România își conturează noul cadru legislativ, echilibrul între drepturile clare și păstrarea independenței devine miza centrală pentru viitorul economiei digitale naționale.

92% dintre români susțin flexibilitatea muncii prin platforme digitale, indică un studiu Ipsos

În contextul în care România se pregătește să transpună Directiva europeană privind munca prin platforme digitale, un studiu realizat în 25 de țări de Ipsos, unul dintre liderii mondiali în domeniul cercetării de piață și al sondajelor de opinie, arată că flexibilitatea rămâne esențială pentru români.

Potrivit studiului, munca pe platforme nu mai este un fenomen de nișă, ci a devenit o componentă importantă a economiei moderne din România, sprijinind atât lucrătorii, cât și afacerile locale.

Rezultatele apar într-un moment legislativ important. În timp ce România pregătește transpunerea Directivei europene privind munca pe platforme, datele arată că românii pun pe primul loc libertatea de a alege:

• 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să poată decide când și cât muncesc;
• 70% susțin păstrarea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele tradiționale de angajare care ar putea limita independența lucrătorilor.

„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii.

Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a spus Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.

O plasă de siguranță pentru diverse grupuri

Studiul contrazice percepția potrivit căreia munca pe platforme ar reprezenta o amenințare pentru locurile de muncă tradiționale. Dimpotrivă, 45% dintre respondenți o văd ca pe o soluție care răspunde unor nevoi neacoperite de piața tradițională a muncii.

Majoritatea respondenților sunt de acord că munca pe platforme ajută anumite grupuri să obțină venituri suplimentare și au identificat următoarele categorii ca fiind principalii beneficiari ai acestor oportunități: studenții (menționați de 86% dintre respondenți), părinții care încearcă să găsească un echilibru între îngrijirea copiilor și obținerea unui venit (73%), persoanele nou-intrate pe piața muncii (78%) și persoane în vârstă care doresc să-și suplimenteze pensiile (70%).

Sprijin pentru afacerile locale

Dincolo de impactul asupra lucrătorilor, studiul arată că platformele de livrare joacă un rol tot mai important pentru afacerile locale. Acestea au devenit parteneri relevanți pentru sectorul HoReCa și pentru retailul local din România:

• 81% dintre români sunt de acord că platformele sprijină restaurantele și magazinele locale.
• 83% au descoperit afaceri locale noi prin intermediul acestor aplicații.
• 72% spun că aceste servicii le îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții de zi cu zi, prin economie de timp și confort.

De la directivă la realitate

Rezultatele studiului au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul Romanian Future of Work Policy Lab. În contextul în care termenul pentru transpunerea Directivei europene este decembrie 2026, mesajul transmis către decidenți este clar.

„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României.

Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, a declarat Glen Hodgson, Secretary General, Freelance Movement.

Elemente-cheie:

De ce acum: România se află în proces de conturare a legislației naționale în baza Directivei UE 2024/2831.

Factorul generațional: 82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.

Context regional: Această orientare pro-flexibilitate se regăsește și în Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, poziționând România ca unul dintre actorii relevanți în tranziția către munca digitală.

Categoria Analizată	Indicator Cheie	Procent / Impact
Autonomie Profesională	Respondenți care vor să decidă singuri programul de lucru	92%
Preferință Model Lucru	Susținerea muncii flexibile în detrimentul angajării rigide	70%
Impact în Comunitate	Români care consideră că platformele ajută afacerile locale	81%
Beneficiari Principali	Studenți (86%), Tineri la început de drum (78%), Părinți (73%)	77% (Medie)
Calitatea Vieții	Utilizatori care raportează economie de timp și confort	72%
Context Legislativ	Termen limită pentru transpunerea Directivei UE 2024/2831	Decembrie 2026