Potrivit fostului șef al executivului german, Vladimir Putin ar fi putut obține rezultate esențiale, precum garanții împotriva aderării Ucrainei la NATO și desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean, fără a recurge la război. Cu toate acestea, decizia lui Putin de a declanșa conflictul arată că intenția sa era clar războinică.
Fostul cancelar german spune că Putin a vrut război cu orice preț
Olaf Scholz a criticat discuțiile despre presupusa încetineală a livrărilor germane de arme către Ucraina, considerând aceste critici irelevante în raport cu livrările reale de armament, conform DPA.
„Acum sunt ferm convins că Putin își planificase atacul cu doi ani înainte și puține lucruri l-ar fi putut descuraja”, a spus Scholz cu ocazia prezentării cărții „Das Versagen” (Eșecul).
El a subliniat că Berlinul trebuie să cântărească atent acțiunile sale împreună cu partenerii, ținând cont de modul în care Rusia ar putea răspunde.
„Toate acestea ar fi putut fi obținute fără război și în final ucrainenii ar fi fost de acord, la fel și noi. Asta înseamnă că Putin a vrut război”, a mai spus Olaf Scholz.
Fostul cancelar a explicat că nu există reguli prestabilite privind limitele acțiunilor într-un astfel de context și că experiența directă este esențială pentru înțelegerea răspunsurilor posibile ale Rusiei.
„Nu există nicio regulă care spune: acest pas este prea mult. Nu poți citi despre asta nicăieri și nu înveți asta la Colegiul privind comanda și personalul Bundeswehr de la Hamburg. Este ceva ce trebuie să afli singur”, a explicat Olaf Scholz.
Războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de un prag istoric sumbru
Războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de un prag istoric sumbru, potrivit unei analize publicate de The Economist. La 10 iunie 2026, conflictul va depăși durata Primului Război Mondial, un război inițial gândit să se încheie în doar câteva săptămâni.
Asemănările dintre cele două conflicte sunt mai multe. Luptele s-au blocat, iar conducerea militară a continuat să sacrifice vieți în atacuri repetate, sortite eșecului. Spre deosebire de august 1918, când Aliații au reușit să spargă liniile germane prin tactici inovatoare, situația actuală arată că Ucraina refuză să capituleze, iar Rusia nu pare să aibă o strategie clară pentru obținerea victoriei.
Analiza publicată de The Economist evidențiază faptul că Vladimir Putin nu mai are un plan clar de victorie. Chiar și într-un regim autoritar, un lider lipsit de o teorie coerentă a victoriei se confruntă inevitabil cu probleme majore. Sacrificarea continuă a vieților rusești ar putea genera o criză politică, socială și economică severă în viitor, similar precedentului istoric oferit de țarul Nicolae al II-lea în Primul Război Mondial.
Principalul impas al liderului de la Kremlin este incapacitatea de a învinge Ucraina pe câmpul de luptă. Ofensiva din vara anului 2025, a treia și cea mai ambițioasă de până acum, s-a soldat cu un eșec major. Strategia Rusiei implică trimiterea unor grupuri mici de soldați în zone extrem de periculoase. Chiar și atunci când unele grupuri reușesc să avanseze, lipsa sprijinului face imposibilă exploatarea breșelor, iar orice concentrare de trupe este rapid anihilată.
Conflictul continuă să fie marcat de stagnare și pierderi masive de vieți, iar perspectiva unei victorii rapide pentru Rusia rămâne incertă. Situația pune în evidență complexitatea războiului modern și riscurile majore generate de decizii strategice incoerente.
