Reportajul descrie Transilvania ca spațiu de interferență identitară și politică
Într-un episod al serialului „Crescând în Europa”, France 24 a documentat situația din Târgu Mureș, un oraș în care comunitățile română și maghiară conviețuiesc, dar își păstrează identități culturale distincte.
Jurnaliștii francezi prezintă mărturii ale tinerilor care spun că se simt prinși între două lumi culturale, fără a se regăsi complet într-o singură identitate națională.
O tânără de 25 de ani explică faptul că, deși este cetățean român și s-a născut într-o familie maghiară din Ținutul Secuiesc, preferă să se definească drept maghiară din Transilvania, România. Ea subliniază că limba și cultura în care a crescut contează mai mult decât delimitările politice.
„Refuz să spun că sunt din România sau din Ungaria, pur și simplu nu voi spune asta”, declară Dalma, în vârstă de 25 de ani. „Așa că spun mereu: «Sunt din Transilvania, virgulă, România»”.
Coabitarea româno-maghiară este stabilă, dar sensibilă
Reportajul arată că, în zone precum Ținutul Secuiesc, populația maghiară este majoritară, iar în multe localități limba maghiară este dominantă în viața publică. În orașe precum Târgu Mureș, indicatoarele și denumirile sunt bilingve, reflectând această realitate istorică.
Un student român intervievat de France 24 afirmă că se consideră în totalitate român și vede Transilvania ca parte inseparabilă a României.
„Mă simt român, Transilvania face parte din România”, spune Radu, un student la medicină în vârstă de 24 de ani, care a crescut și el la Târgu Mureș, într-o familie românească.
El recunoaște însă că necunoașterea limbii maghiare poate fi un dezavantaj profesional, mai ales în domenii precum medicina, unde interacțiunea cu pacienți maghiari este frecventă.
Contextul istoric este folosit ca instrument politic de Budapesta
France 24 reamintește că Transilvania a aparținut Regatului Ungariei până în 1920, când Tratatul de la Trianon a redesenat granițele Europei Centrale după Primul Război Mondial. Acest episod istoric este prezentat de Viktor Orban drept o rană deschisă pentru Ungaria, discurs care continuă să fie utilizat în plan politic intern.
Potrivit reportajului, guvernul ungar finanțează în mod constant proiecte din Transilvania, de la școli și grădinițe, până la instituții media, biserici și infrastructură sportivă. Aceste investiții sunt percepute de unii localnici ca sprijin cultural, iar de alții ca instrument de influență politică.
Cetățenia maghiară și dreptul de vot, elemente-cheie în strategia lui Orban
France 24 subliniază că, din 2011, Ungaria acordă cetățenie maghiară etnicilor maghiari din afara granițelor, fără obligația de a locui în Ungaria. Ca urmare, peste un milion de persoane, majoritatea din România, au obținut cetățenie și drept de vot la alegerile parlamentare ungare.
O parte dintre cei intervievați privesc această politică cu rezerve. Deși apreciază beneficiile practice ale pașaportului maghiar, unii consideră că legarea cetățeniei de dreptul de vot transmite un mesaj politic clar și ridică semne de întrebare privind intențiile Budapestei.
Chiar dacă voturile din diaspora maghiară aduc doar câteva mandate în Parlamentul de la Budapesta, France 24 arată că acestea pot deveni relevante într-un context electoral strâns, cum se anticipează pentru alegerile din aprilie 2026.
În paralel, reportajul notează că și în România unii politicieni folosesc teme identitare și discursuri naționaliste pentru a-și mobiliza electoratul, transformând minoritățile etnice în subiecte sensibile ale dezbaterii publice. În acest context, generația tânără din Transilvania este prezentată ca fiind prinsă între presiuni politice și realitatea unei conviețuiri cotidiene relativ pașnice.
