Planul controversat care ar putea accelera exploatarea minieră în Europa
SURSA FOTO: Dreamstime - minerale critice, minerale rare
Comisia Europeană intenționează să modifice legislația esențială a Uniunii privind protecția apei, într-un demers care ar putea facilita dezvoltarea minelor cu consum ridicat de apă, inclusiv în regiuni afectate de secetă și stres hidric. Potrivit unei analize, această direcție legislativă vine în contextul accelerării proiectelor de extracție a mineralelor critice, considerate strategice la nivel european.
Decizia care ridică întrebări despre viitorul apei în zonele de secetă din UE
Mineritul presupune utilizarea unor volume mari de apă în mai multe etape ale procesului, de la prelucrarea minereului și reducerea prafului, până la gestionarea deșeurilor și deshidratarea exploatărilor. Chiar dacă unele proiecte moderne includ sisteme de reciclare a apei, necesarul rămâne ridicat, iar în zonele deja afectate de deficit hidric, presiunea asupra resurselor locale poate crește semnificativ.
O analiză și o cartografiere realizate de Watershed Investigations, transmise publicației The Guardian, arată că mai mult de jumătate dintre cele 33 de mine noi sau extinse incluse ca „proiecte strategice” în baza Legii UE privind materiile prime critice sunt amplasate în regiuni care au trecut prin episoade de secetă în ultimele două decenii, conform datelor satelitare ale NASA.
Aproape jumătate dintre aceste proiecte sunt localizate în zone afectate de secetă în ultimele trei luni, potrivit datelor europene, iar aproximativ un sfert se află în regiuni considerate deja supuse stresului hidric. Șase dintre proiectele strategice sunt planificate în zone cu deficit ridicat de apă din Spania, iar altele în Portugalia și Grecia, state aflate printre cele mai afectate din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.
Extinderea proiectelor și contestarea deciziilor
În 2024, regiunea spaniolă Catalonia a declarat stare de urgență din cauza celei mai severe secete din istoria sa, iar în Andaluzia au fost introduse restricții privind consumul de apă. În 2022, 96% din teritoriul Portugaliei era afectat de secetă „extremă” sau „severă”, potrivit programului european de observare a Pământului.
Unele dintre proiectele miniere au generat deja opoziție din partea organizațiilor de mediu. Ecologistas en Acción contestă decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic celor șase mine din Spania, susținând că evaluarea nu a luat suficient în calcul riscurile pentru resursele de apă, biodiversitate și ariile protejate.
Cererea globală de minerale critice a crescut de trei ori din 2010, pe fondul dezvoltării infrastructurii pentru inteligență artificială, vehicule electrice, tehnologii energetice regenerabile și sisteme de apărare. Estimările arată că această cerere ar putea continua să crească până în 2030, iar necesarul de grafit, litiu și cobalt ar putea ajunge la o majorare de aproape 500% până în 2050 față de nivelurile din 2020.
Uniunea Europeană a inclus 47 de proiecte miniere, de procesare și reciclare pe lista celor strategice, dintre care 33 sunt mine. Acestea beneficiază de proceduri accelerate de autorizare în interiorul blocului comunitar, iar proiectele din afara UE pot primi sprijin politic și posibil acces la finanțare europeană.

Dezbatere privind revizuirea legislației apei
În acest context, Bruxelles-ul pregătește și o revizuire a Directivei-cadru privind apa, considerată una dintre principalele legi de protecție a resurselor de apă din Uniune. Obiectivul declarat este reducerea blocajelor administrative și facilitarea accesului la materii prime critice, ceea ce a generat îngrijorări în rândul organizațiilor de mediu.
Asociația Euromines, care reprezintă industria minieră și metalurgică europeană, a susținut necesitatea unor ajustări legislative, inclusiv termene mai flexibile pentru atingerea obiectivelor de calitate a apei, modificări ale aplicării principiului „fără deteriorare” și o mai mare claritate juridică pentru proiectele industriale.
Organizațiile de mediu avertizează însă că astfel de schimbări ar putea reduce nivelul de protecție, în timp ce industria respinge această interpretare. Euromines a transmis că „nu este o autorizație de a polua”, subliniind poziția sa privind menținerea standardelor de mediu.
„Prioritatea noastră generală rămâne o colaborare constructivă cu factorii de decizie politică pentru a asigura garanții de mediu solide, alături de claritate juridică și previzibilitate pentru autoritățile de autorizare.”
Poziții divergente între instituții și experți
Comisia Europeană susține că proiectele strategice au fost evaluate de experți independenți și trebuie să respecte legislația de mediu a Uniunii. Potrivit instituției, revizuirea Directivei-cadru privind apa va urmări atât îmbunătățirea accesului la resurse critice, cât și protejarea mediului și a sănătății publice, evaluările de impact urmând să fie realizate de autoritățile naționale.
Sara Johansson, manager de politici privind apa la Biroul European de Mediu, a criticat direcția propusă, afirmând că industria minieră „nu a prezentat nicio dovadă” că actuala legislație ar bloca dezvoltarea proiectelor.
„Eliminarea acestor protecții subminează rezistența Europei la apă și îi lasă pe contribuabili, fermieri și comunități să plătească – atât din punct de vedere al sănătății, cât și al portofelelor lor”, a declarat Johansson.
Profesorul Kaveh Madani, director al Institutului Universitar pentru Apă, Mediu și Sănătate al Națiunilor Unite, a avertizat, de asemenea, asupra reducerii măsurilor de protecție. „Mesurile de protecție care sunt prezentate acum ca obstacole sunt deja fragile și pline de lacune. Eliminarea lor poate fi celebrată astăzi ca eficiență, dar istoria ar putea judeca-o mâine ca imprudență”
„Accelerarea exploatării miniere în regiunile cu stres hidric prin slăbirea măsurilor de protecție este o formă de ruletă rusească. Poate părea un impuls economic pe termen scurt, dar o singură eroare gravă într-o locație greșită poate neutraliza multe dintre câștigurile promise – mai ales atunci când daunele aduse oamenilor, râurilor, acviferelor și ecosistemelor sunt de lungă durată sau ireversibile”, a adăugat el.
Unele companii implicate în proiectele miniere au transmis, la rândul lor, că acuzațiile privind presiunea asupra resurselor de apă nu reflectă în totalitate măsurile implementate, invocând evaluări de mediu, sisteme de reciclare în circuit închis și mecanisme de monitorizare și control destinate limitării impactului.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





