Decizie istorică în Parlament. Drepturi pentru cei răniți, arestați și familiile victimelor Mineriadei
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 17 iunie, proiectul de lege care stabilește cadrul legal pentru acordarea unor drepturi persoanelor afectate de evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscute în istoria recentă a României drept Mineriada din București. Actul normativ fusese aprobat anterior de Senat, iar votul deputaților reprezintă etapa decisivă a procesului legislativ.
Legea recunoaște oficial victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990
Potrivit amendamentelor adoptate, noua lege are scopul de a recunoaște și onora persoanele care au avut de suferit în urma intervențiilor violente desfășurate în Capitală în iunie 1990.
„Prezenta lege reglementează modalitățile de exercitare a recunoștinței față de victimele evenimentelor din 13-15 iunie 1990, care au rămas în istoria României ca o pagină neagră, în care demonstrațiile pașnice de la București împotriva Guvernului au fost reprimate cu brutalitate de forțele de ordine, cu ajutorul minerilor”, prevede un amendament al proiectului.
Actul normativ stabilește categoriile de persoane care vor putea beneficia de prevederile legii și de măsurile de recunoștință instituite de stat.
Cine poate beneficia de noile prevederi
Legea instituie trei categorii de beneficiari.
Este vorba despre urmașii persoanelor care și-au pierdut viața în timpul evenimentelor din iunie 1990, persoanele care au fost rănite în timpul intervențiilor și cei care au fost arestați sau reținuți ca urmare a participării la manifestațiile desfășurate atunci în București.
Potrivit textului adoptat, statul român își exprimă astfel recunoștința și gratitudinea față de victimele Mineriadei și față de familiile acestora.
Cine este exclus de la acordarea drepturilor
Proiectul stabilește și o serie de excluderi clare.
Nu vor putea beneficia de prevederile legii persoanele care au obținut deja despăgubiri din partea statului român în urma unor procese în instanță privind evenimentele din iunie 1990.
De asemenea, sunt excluse persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune al regimului comunist, din structurile de securitate și poliție, precum și cei care au desfășurat activități de poliție politică înainte de 1989.
Legea îi exclude și pe foștii membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale, pe persoanele care au ocupat funcții de conducere în structurile Partidului Comunist Român, precum și pe cei care au activat în aparatul represiv al statului comunist.
Totodată, nu vor putea beneficia de aceste drepturi persoanele care au fost declarate definitiv de instanțe colaboratori sau lucrători ai fostei Securități.
Proiectul își încheie parcursul parlamentar
Inițiativa legislativă a fost adoptată de Senat încă din 13 februarie 2023, iar Camera Deputaților a avut rolul de for decizional.
Prin votul exprimat miercuri, proiectul și-a încheiat traseul parlamentar și urmează să fie transmis pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Noua lege vine la peste trei decenii de la evenimentele din iunie 1990 și urmărește acordarea unei forme oficiale de recunoaștere pentru persoanele afectate de una dintre cele mai controversate și dureroase pagini din istoria postdecembristă a României.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





