Guvernul a adoptat joi o Ordonanță pentru modificarea Codului fiscal, vizând ajustarea plafonului național de scutire de TVA pentru întreprinderile mici. Decizia are efect direct asupra regimului fiscal aplicabil din toamna anului viitor și urmărește corelarea legislației din România cu normele comunitare. Conform noilor prevederi, firmele cu venituri sub nivelul stabilit vor putea beneficia de regimul special de scutire, inclusiv în alte state membre UE, cu respectarea condițiilor impuse.
Plafonul de scutire de TVA crește la 395.000 lei
Conform ordonanței aprobate, plafonul de scutire TVA va fi majorat la 395.000 lei de la 1 septembrie 2025. Întreprinderile mici, adică persoanele impozabile stabilite în România, vor putea astfel accesa regimul special dacă cifra de afaceri rămâne sub această limită.
Măsura se aplică și în alte state europene, cu condiția să nu fie depășit plafonul anual de 100.000 de euro și limitele stabilite de legislația națională a fiecărui stat membru.
Potrivit Guvernului, regimul special presupune că respectivele firme nu colectează TVA pentru bunurile sau serviciile livrate. În același timp, acestea nu vor avea dreptul de deducere a taxei pentru achizițiile realizate. Mecanismul este prezentat drept o simplificare administrativă, oferind întreprinderilor o mai mare flexibilitate la nivelul Uniunii Europene.
Executivul precizează în comunicatul oficial că această modificare transpune prevederile Directivei UE 2020/285. Documentul european stabilește cadrul prin care întreprinderile mici pot accesa regimul special de scutire și în alte state membre, nu doar în cel unde sunt înregistrate fiscal. Astfel, România aplică o uniformizare a normelor cu scopul de a asigura o aplicare coerentă în toate jurisdicțiile europene.
„Astfel, întreprinderile mici, respectiv persoanele juridice impozabile stabilite în România care înregistrează o cifră de afaceri sub plafonul de 395.000 de lei, vor avea posibilitatea să beneficieze de regimul special de TVA pentru întreprinderi în alte state membre, dacă cifra de afaceri a acestora nu depășește la nivelul UE plafonul de 100.000 de euro și operațiunile efectuate în statul membru în care solicită aplicarea scutirii nu depășește plafonul de scutire aplicabil în statul membru respectiv. Acest fapt înseamnă că aceste întreprinderi nu colectează TVA pentru livrările de bunuri/prestări de servicii efectuate, dar nici nu pot deduce TVA aferentă achizițiilor”, este menționat în document.
Obligații și termene pentru firmele care depășesc plafonul de TVA
Guvernul a introdus reguli clare pentru persoanele impozabile care depășesc pragurile stabilite, pentru a asigura o aplicare uniformă a noilor prevederi fiscale.
„Persoanele impozabile care au depăşit în luna august 2025 plafonul de scutire pentru întreprinderile mici de 300.000 de lei (plafonul anterior intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului) nu trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA decât la depăşirea plafonului anual de scutire de 395.000 lei.
Dacă în luna august 2025 a fost depăşit şi plafonul de 395.000 lei, persoana impozabilă trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu în data de 10 septembrie 2025 şi să aplice regimul normal de taxare începând cu această dată. Înregistrarea în scopuri de TVA a respectivei persoane se va considera valabilă începând cu data de 10 septembrie 2025”, precizează comunicatul.
Această prevedere stabilește un mecanism de tranziție între vechiul și noul plafon. Practic, firmele care depășesc nivelul anterior, dar nu ating încă plafonul majorat, nu vor fi obligate imediat la înregistrarea în scopuri de TVA. În schimb, cele care depășesc și pragul nou stabilit vor trebui să aplice procedura de înregistrare până la termenul menționat.
Regulile sunt menite să ofere predictibilitate și să evite dubla raportare fiscală într-o perioadă de tranziție. Astfel, se clarifică momentele în care firmele trebuie să treacă de la regimul special de scutire la regimul normal de taxare.
Scoaterea din evidență a persoanelor înregistrate în scopuri de TVA
Ordonanța adoptată reglementează și situația persoanelor impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA. Astfel, firmele înființate înainte de 2025, care s-au înregistrat ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei, vor putea solicita scoaterea din evidență începând cu 1 septembrie 2025.
Condiția este ca acestea să nu fi depășit plafonul de 300.000 lei în anul precedent și nici să nu depășească plafonul de 395.000 lei până la data solicitării.
În cazul persoanelor juridice înființate în cursul anului 2025, care au depășit pragul anterior și s-au înregistrat fiscal, ordonanța le oferă posibilitatea de a reveni la regimul special. Solicitarea este permisă dacă la momentul depunerii cererii nu s-a depășit plafonul actualizat de 395.000 lei.
Executivul subliniază că aceste solicitări de scoatere din evidență pot fi depuse între 1 și 10 ale fiecărei luni, în funcție de perioada fiscală aplicată de firmă.
„Solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, aceste situaţii, se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA”, se menționează în document.
Alinierea normelor privind serviciile electronice la legislația europeană
Modificările adoptate includ și transpunerea unor reglementări europene legate de taxarea serviciilor electronice. Astfel, normele care stabilesc locul prestării pentru activități desfășurate prin prezență virtuală sau transmise pe internet sunt adaptate legislației comunitare. Obiectivul este de a asigura impozitarea în statul membru unde are loc consumul efectiv.
Executivul precizează că serviciile prestate prin mijloace electronice vor fi considerate impozabile la adresa unde este stabilit clientul. Această regulă se aplică indiferent dacă beneficiarul are domiciliul permanent sau reședința obișnuită în alt stat membru. Astfel, se elimină riscul de dublă impozitare și se armonizează cadrul fiscal aplicabil la nivel european.
„Prin această ordonanță, România continuă alinierea la principiile europene privind concurența loială, prin asigurarea unui cadru fiscal digitalizat, prietenos, în linie cu standardele europene. Dorim ca antreprenorii români să concureze de la egal la egal pe piața unică și să creștem conformarea voluntară prin reducerea costurilor administrative”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Obiectivele și avantajele noii legi prezentate de Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor a explicat că noul act normativ transpune în legislația națională prevederile Pachetului ESAP al Uniunii Europene. Acesta va permite investitorilor acces liber și egal la informații relevante privind emitenți, administratori de fonduri, firme de investiții și alte entități. Platforma va funcționa ca o bibliotecă digitală unică, unde se vor regăsi date financiare, rapoarte oficiale și informații de sustenabilitate. Măsura urmărește creșterea transparenței și facilitarea procesului decizional pentru investitori.
Un alt element esențial îl reprezintă simplificarea procedurilor de emisiune de obligațiuni. Noua lege introduce o derogare de la Legea societăților, prin care consiliile de administrație pot aproba astfel de operațiuni, fără convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor. Condițiile impuse urmăresc menținerea disciplinei financiare, dar cu reducerea birocrației. Autoritățile consideră că această măsură va încuraja atragerea de capital și va dinamiza piața de obligațiuni.
Actul normativ aduce și clarificări în zona guvernanței corporative, în acord cu recomandările OCDE. Printre noutăți se regăsesc criterii detaliate pentru stabilirea independenței membrilor comitetelor de audit și reguli mai stricte pentru tranzacțiile cu părțile afiliate. Aceste tranzacții vor trebui evaluate în prealabil de un auditor, pentru a asigura transparență și protecția investitorilor.
În plus, legea introduce un cadru clar de protecție juridică pentru personalul Autorității de Supraveghere Financiară. Membrii Consiliului și angajații ASF vor beneficia de garanții legale pentru acțiunile desfășurate cu bună-credință și fără neglijență, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere. Ministerul Finanțelor subliniază că această prevedere a fost solicitată de OCDE și contribuie la consolidarea independenței și eficienței instituției.
