Plafonarea adaosului comercial la carburanți are impact economic limitat. Dumitru Chisăliță, președintele AEI: Nu influențează prețul la pompă

Plafonarea adaosului comercial la carburanți în 2026 este analizată ca o măsură cu impact economic limitat, dar cu efect semnificativ asupra percepției publice, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI, într-un context în care prețul motorinei a depășit pragul de 10 lei/l, iar dinamica pieței este determinată în principal de factori internaționali, fiscali și logistici, nu de marjele comerciale ale distribuitorilor.

Plafonarea adaosului comercial la carburanți în 2026

Într-un articol publicat pe site-ul oficial al Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, președintele AEI, a precizat că, măsura care vizează plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul de distribuție al petrolului este prezentată ca un instrument de stabilizare a pieței, însă analiza mecanismului arată că impactul asupra prețului final poate fi limitat, în timp ce efectul asupra percepției publice este semnificativ.

Creșterea prețurilor la pompă generează presiune socială și politică. În astfel de contexte, autoritățile tind să adopte intervenții rapide, vizibile și ușor de comunicat public.

Scopul principal al unei astfel de reglementări nu este întotdeauna restructurarea pieței, ci transmiterea unui semnal de control: statul „intervine”, chiar dacă efectul economic direct este redus.

Cum funcționează plafonarea adaosului comercial?

Mecanismul propus limitează adaosul comercial la nivelul mediu din anul anterior pentru fiecare operator economic. În termeni economici, adaosul reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție sau producție.

Formula generală utilizată în industrie este:

Preț final = cost total + adaos comercial

În teorie, limitarea adaosului ar trebui să stabilizeze prețul. În practică, însă, componenta principală a prețului carburanților rămâne costul materiei prime și al procesării, care nu este controlat prin această măsură.

Acesta mai spune că, în prețul final al benzinei și motorinei, principalele componente sunt:

• costul petrolului brut
• costurile de rafinare și logistică
• accizele și TVA
• adaosul comercial al distribuitorilor

Analizele de piață arată că variațiile de preț sunt determinate în principal de costurile internaționale și de fiscalitate, nu de marjele comerciale.

Prin urmare, chiar și o plafonare strictă a adaosului are un impact relativ redus asupra prețului final.

”În termeni simpli: Preț (fără taxe) = Cost total × (1 + rata adaosului)

Pentru anul 2025, structura estimăm că a fost următoarea:

cost total: cca. 3,10 lei/l
adaos mediu: cca. 15% – 0,465 lei/l
preț net: cca. 3,56 lei/l
În 2026, costurile cresc (petrol, energie, logistică), iar costul ajunge la aproximativ 4,20 lei/l. Dacă adaosul rămâne plafonat la 15%, rezultă:

adaos: cca, 0,63 lei/l
preț net: cca, 4,83 lei/l
Rezultă un aspect esențial chiar dacă procentul de adaos nu crește, valoarea absolută a acestuia crește odată cu costul.

Plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost. Prin urmare:

dacă costurile cresc, prețurile pot crește în continuare
adaosul, exprimat în lei, crește automat
efectul asupra consumatorului este limitat
În termeni concreți, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul lui 2026:

circa 3,75% provine din accize
aproximativ 22% din creșterea costurilor
doar cca. 2–4% din variația adaosului
Prin urmare, plafonarea atacă un factor secundar al scumpirii”, arată acesta.

Efectul economic estimat al plafonării

Dumitru Chisăliță mai spune că, în scenarii realiste, în care costurile internaționale continuă să crească, plafonarea adaosului comercial poate produce doar o ajustare marginală a prețului la pompă.

Estimările indică:

• reducere potențială de aproximativ 1% – 2% din prețul final
• echivalentul a câțiva bani pe litru de carburant
• impact limitat în raport cu fluctuațiile de piață globală

Astfel, măsura nu schimbă semnificativ dinamica generală a prețurilor.

Definiția contabilă a adaosului comercial introduce o zonă de flexibilitate:

Adaos = venituri – costuri înregistrate contabil

Această formulă permite ajustarea rezultatului nu doar prin preț, ci și prin modul de alocare a costurilor.

În practică, acest lucru poate genera:

• diferențe de interpretare între operatori
• dificultăți de verificare uniformă
• spațiu de optimizare fiscală și contabilă

”Dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient:

reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l
în scenarii mai optimiste: până la 0,20 lei/l
Raportat la un preț de 10 lei/l, impactul este:

aproximativ 1% – 2%
Prin urmare, efectul este mai degrabă marginal”, continuă acesta.

Posibile adaptări ale companiilor din piață

În industriile integrate vertical, precum cea petrolieră, există mai multe modalități de ajustare internă fără încălcarea legislației:

• redistribuirea marjelor între rafinare, distribuție și retail
• utilizarea prețurilor de transfer între entități din același grup
• ajustarea costurilor contabile în limite legale
• reprogramarea veniturilor în afara perioadei de aplicare

În articol, președintele AEI mai spune că, pe termen scurt, măsura poate avea un efect de calmare a percepției publice. Pe termen mediu, însă, dinamica prețurilor rămâne dependentă de factori externi.

Creșterea prețului la motorină a confirmat un scenariu anticipat

De asemenea, Dumitru Chisăliță a mai precizat, într-un alt articol, că depășirea pragului de 10 lei/l pentru motorină marchează mai mult decât un moment simbolic în evoluția prețurilor la carburanți. Este un caz relevant pentru modul în care funcționează economia reală în raport cu percepția publică, dar și pentru diferența dintre analiză fundamentată și interpretare emoțională.

Evoluția pieței a validat o proiecție realizată anterior, bazată pe tendințe observabile și factori economici cuantificabili. Estimarea indica depășirea pragului de 10 lei/l într-un interval foarte apropiat de momentul real al producerii acestui eveniment.

Din punct de vedere analitic, o astfel de corespondență între prognoză și realitate nu este întâmplătoare, ci reflectă corectitudinea cadrului de interpretare utilizat.

Cu toate acestea, în spațiul public, reacțiile inițiale au fost dominate de scepticism și respingere, evidențiind un decalaj persistent între analiză și percepție.

De ce publicul percepe greșit evoluția prețurilor la carburanți

Una dintre principalele probleme în înțelegerea dinamicii prețurilor la motorină, spune președintele AEI, este tendința de simplificare excesivă a cauzelor.

În realitate, prețul carburanților este determinat de un ansamblu complex de factori:

• cotațiile internaționale ale petrolului brut
• cursul valutar (în special EUR/USD)
• politica fiscală (accize, TVA)
• costurile de rafinare și distribuție
• lanțurile logistice globale
• contextul geopolitic internațional

Acești factori interacționează simultan, ceea ce face imposibilă explicarea creșterilor de preț printr-o singură cauză simplificată.

În spațiul public, explicațiile complexe sunt frecvent înlocuite de narațiuni simple. Acestea sunt mai ușor de înțeles, dar rareori corecte din punct de vedere economic.

Se creează astfel două niveluri de interpretare:

• nivelul analitic, bazat pe date și corelații economice
• nivelul perceptiv, bazat pe emoție și interpretări rapide

Diferența dintre ele generează frecvent conflicte de percepție, mai ales în perioade de creștere accelerată a prețurilor.

Anticiparea evoluțiilor economice nu este o formă de speculație, ci un proces de proiecție bazat pe date existente.

Ea presupune:

• analiza trendurilor istorice
• identificarea factorilor de presiune
• corelarea variabilelor macroeconomice
• evaluarea probabilităților de evoluție

Faptul că o prognoză se confirmă nu transformă analiza într-o predicție „inspirată”, ci într-una validată metodologic.

De ce creșterea peste 10 lei/l era previzibilă

Depășirea pragului de 10 lei/l nu este rezultatul unui singur șoc de piață, ci al acumulării mai multor presiuni economice:

• creșterea costurilor internaționale ale petrolului
• volatilitatea cursului valutar
• nivelul ridicat al taxării carburanților
• costuri logistice și energetice în creștere
• dezechilibre între cerere și ofertă

Aceste elemente nu acționează izolat, ci se cumulează progresiv, generând efecte vizibile asupra prețului final.

”Mai există și o lecție mai profundă, anticipația nu este o formă de pesimism, ci de responsabilitate. A vedea un trend înainte ca el să devină evident nu înseamnă a „prezice apocalipsa”, ci a înțelege direcția în care se îndreaptă sistemul. Iar într-o economie globalizată și interdependentă, astfel de înțelegeri devin nu doar utile, ci necesare.

Din păcate, discursul public rămâne adesea captiv între două extreme: alarmismul nefundamentat și optimismul naiv. Între ele, analiza riguroasă își găsește cu greu locul. Este mai puțin spectaculoasă, mai greu de comunicat și, uneori, mai greu de acceptat.

Depășirea pragului de 10 lei/l nu este finalul unei povești, ci începutul uneia mai complicate. Urmează ajustări, reacții și, inevitabil, noi tensiuni. Întrebarea nu este dacă vor mai exista creșteri sau fluctuații, ci cât de pregătiți suntem să le înțelegem și să le gestionăm.

Dacă există o concluzie clară, aceasta nu ține de prețul motorinei, ci de modul în care alegem să privim realitatea: prin filtrul confortului sau prin cel al competenței.

Pentru că, în vremuri de incertitudine, diferența dintre cele două devine decisivă”, spune acesta.