Piața mașinilor electrice din România revine pe creștere. Înmatriculările au urcat cu 51%, iar rețeaua de încărcare a depășit 10.000 de puncte

Piața mașinilor electrice din România dă semne de revenire în 2026, după doi ani dificili. În primele opt luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi complet electrice au crescut cu 51%, potrivit studiului EV Charging Index 2026, realizat de Roland Berger. În același timp, infrastructura publică de încărcare a depășit 10.000 de puncte, însă România continuă să se situeze sub media europeană în privința adoptării vehiculelor electrice.

Înmatriculările de mașini electrice au crescut cu 51% în primele opt luni din 2026

Piața automobilelor complet electrice din România a revenit pe un trend ascendent în 2026, după scăderile înregistrate în ultimii doi ani. Potrivit studiului internațional EV Charging Index 2026 – Currents of Change, realizat de compania de consultanță Roland Berger în 34 de țări, evoluția este susținută de extinderea infrastructurii de încărcare, diversificarea modelelor disponibile și creșterea competitivității economice a vehiculelor electrice.

În perioada ianuarie-august 2026, în România au fost înmatriculate 7.067 de autoturisme noi complet electrice, față de 4.678 în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 51%.

În același interval, ponderea vehiculelor complet electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a urcat de la 4,9% la 8,2%.

Revenirea vine după o perioadă dificilă pentru piața auto electrică, marcată de reducerea subvențiilor guvernamentale, întârzieri în derularea programului Rabla Plus și incertitudini economice.

În 2023, România înregistrase un record de 15.318 autoturisme electrice noi, corespunzător unei cote de piață de 10,4%. Ulterior, înmatriculările au coborât la 9.778 de unități în 2024 și la 8.849 în 2025.

Deși rezultatele din primele opt luni ale anului 2026 indică o redresare, piața nu a revenit încă la nivelul maxim atins în urmă cu trei ani.

Mașinile electrice second-hand câștigă teren. Creștere de 55% a înmatriculărilor

Un rol tot mai important în dezvoltarea pieței îl au autoturismele electrice rulate, care oferă cumpărătorilor acces la modele cu prețuri diferite față de cele ale vehiculelor noi.

Conform datelor Roland Berger, înmatriculările de mașini complet electrice second-hand au crescut de la 398 de unități în 2021 la 4.342 în 2025.

În primele opt luni din 2026, numărul acestora a depășit 4.100 de unități, fiind cu 55% mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.

În prezent, aproximativ unul din două autoturisme complet electrice înmatriculate pentru prima dată în România este un vehicul rulat.

Extinderea pieței second-hand contribuie la diversificarea ofertei și poate facilita accesul la mobilitatea electrică pentru cumpărătorii care nu dispun de bugetul necesar achiziționării unui automobil nou.

Producătorii chinezi au ajuns la 22% din vânzările de mașini electrice noi

O altă schimbare importantă pe piața românească este reprezentată de extinderea prezenței producătorilor chinezi.

Potrivit studiului, numărul mărcilor chinezești de automobile electrice disponibile în România a crescut de peste cinci ori în ultimii ani.

În prezent, producătorii chinezi reprezintă aproximativ 22% din vânzările de autoturisme noi complet electrice.

Intrarea unor noi companii pe piață și diversificarea modelelor disponibile contribuie la intensificarea concurenței și la extinderea opțiunilor pentru consumatori.

În plus, prețurile ridicate ale carburanților și îmbunătățirea competitivității economice a automobilelor electrice reprezintă factori care pot susține cererea, inclusiv în afara programelor guvernamentale de stimulare.

România rămâne sub media europeană la achiziția de mașini electrice

În ciuda revenirii pieței, România continuă să înregistreze un nivel redus de electrificare a parcului auto în comparație cu statele europene mai dezvoltate.

Conform Roland Berger, în 2025, automobilele complet electrice au reprezentat aproximativ 6% din înmatriculările de autoturisme noi din România, în timp ce media europeană a fost de 17%.

Diferențele sunt considerabile în raport cu piețele europene mature. În Norvegia, ponderea vehiculelor complet electrice în înmatriculările noi a ajuns la 89%, în Danemarca la 64%, iar în Olanda la 42%.

Decalajul este vizibil și în structura parcului auto. În 2025, automobilele complet electrice reprezentau aproximativ 0,7% din totalul autoturismelor din România, față de o medie europeană de 3,4%.

Pentru prima jumătate a anului 2026, parcul auto național este estimat la aproximativ 8,8 milioane de autoturisme. Dintre acestea, circa 94% utilizează motorizări convenționale, 5,2% sunt hibride și numai 0,8% sunt complet electrice.

Anamaria Craven, Senior Project Manager Roland Berger România, consideră că aceste diferențe evidențiază potențialul de dezvoltare al pieței locale, dar și importanța programelor de sprijin.

„Aceste diferențe arată că piața electromobilității din România se află încă într-un stadiu relativ timpuriu de dezvoltare. Experiența ultimilor ani ne arată, în același timp că programele guvernamentale au un rol esențial în dezvoltarea pieței în ceea ce privește atât achiziția de vehicule electrice, cât și dezvoltarea rețelei de încărcare. Totuși, diversificarea ofertei de vehicule noi și rulate, alături de extinderea continuă a infrastructurii de încărcare, creează premise favorabile pentru accelerarea adopției în anii următori.”, declară Anamaria Craven, Senior Project Manager Roland Berger România.

România a depășit 10.000 de puncte publice de încărcare pentru mașinile electrice

Dezvoltarea infrastructurii reprezintă una dintre cele mai importante schimbări înregistrate în ultimii ani.

Potrivit studiului, numărul punctelor publice de încărcare a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani, România depășind pragul de 10.000 de puncte în august 2026.

Cea mai rapidă dezvoltare a fost înregistrată în segmentul infrastructurii ultrarapide, cu puteri de cel puțin 150 kW.

Numărul acestor puncte a crescut de la numai 45 în 2022 la peste 2.060 în august 2026, ceea ce reprezintă o extindere de peste 45 de ori.

La aceeași dată, infrastructura publică includea și 2.585 de puncte de încărcare rapidă, cu puteri cuprinse între 50 și 150 kW, precum și 5.420 de puncte cu puteri sub 50 kW.

Extinderea rețelei a fost susținută atât de investițiile operatorilor privați, cât și de programele europene de finanțare.

Printre sursele de finanțare se numără Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul pentru Modernizare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Aceste programe au contribuit la dezvoltarea infrastructurii în localități și de-a lungul principalelor coridoare de transport.

Totuși, distribuția geografică a punctelor de încărcare rămâne neuniformă, existând diferențe între regiuni în ceea ce privește accesibilitatea și gradul de utilizare.

Stațiile de încărcare sunt utilizate, în medie, la numai 4-5% din capacitate

Deși numărul punctelor publice de încărcare a crescut accelerat, utilizarea acestora rămâne redusă.

Conform Roland Berger, România are aproximativ 13 vehicule electrificate pentru fiecare punct public de încărcare, comparativ cu media europeană de 14 vehicule.

În schimb, gradul mediu de utilizare a stațiilor publice este estimat la numai 4-5%.

Acest nivel indică existența unei capacități disponibile în infrastructura actuală, care ar putea susține creșterea numărului de automobile electrice fără investiții suplimentare proporționale pe termen scurt.

Studiul arată că, în ultimii trei ani, infrastructura de încărcare din România s-a dezvoltat de 1,4 ori mai rapid decât parcul de vehicule electrice.

Această evoluție oferă premise favorabile pentru extinderea pieței, dar ridică și problema rentabilității investițiilor realizate în rețeaua publică.

Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România, apreciază că următoarea etapă de dezvoltare va depinde inclusiv de creșterea gradului de utilizare a infrastructurii existente.

„Rezultatele EV Charging Index 2026 arată că România face tranziția de la o piață aflată în faza de construire a infrastructurii către una în care accentul se va muta pe creșterea gradului de utilizare și pe sustenabilitatea economică a investițiilor. Deși adopția vehiculelor electrice rămâne sub nivelul țărilor din Europa de Vest, progresul infrastructurii și intrarea unor noi producători pe piață creează premise favorabile pentru continuarea dezvoltării sectorului în anii următori”, precizează Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.