România cere reguli europene mai favorabile pentru companiile românești. Alexandru Nazare anunță rezultate importante la ECOFIN

România solicită un acces mai bun la finanțarea europeană pentru companiile autohtone și consolidarea atribuțiilor autorităților naționale în supravegherea piețelor financiare. Alexandru Nazare a anunțat, în urma discuțiilor desfășurate la ECOFIN, în Luxemburg, că delegația română a susținut o serie de modificări ale cadrului european privind piețele de capital. Potrivit acestuia, negocierile au adus rezultate importante pentru România, inclusiv în ceea ce privește controlul firmelor de investiții și accesul la informații despre tranzacțiile realizate de investitorii români în alte state membre.

Alexandru Nazare: România are nevoie de mai mult capital pentru dezvoltarea companiilor

Alexandru Nazare a prezentat poziția României în cadrul dezbaterilor ECOFIN referitoare la MISP, pachetul european destinat integrării și supravegherii piețelor de capital.

Discuțiile au vizat modul în care noile reguli europene pot influența accesul companiilor la finanțare, protecția investitorilor și funcționarea piețelor financiare naționale.

Oficialul român a subliniat că integrarea europeană trebuie să producă beneficii concrete inclusiv pentru economiile care dispun de piețe de capital mai puțin dezvoltate.

„Am cerut la ECOFIN mai mult capital pentru companiile românești și reguli europene care să funcționeze pentru piețele în curs de dezvoltare”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

Acesta a explicat că România susține adoptarea unui acord european privind integrarea piețelor de capital, însă consideră că măsurile trebuie să țină cont de diferențele existente între statele membre.

„România susține nevoia unui acord la nivel european asupra acestui pachet. Am subliniat însă că succesul integrării nu trebuie măsurat doar prin cât de mult centralizăm regulile, ci prin oportunitățile reale de finanțare pe care le creăm în toate statele membre. Pentru o piață de capital mai mică, precum cea românească, integrarea trebuie să însemne accesul companiilor la o bază mai largă de investitori, mai multe opțiuni pentru cei care economisesc și condiții mai bune pentru dezvoltarea pieței locale.”

Autoritățile române ar putea avea atribuții mai puternice în supravegherea firmelor de investiții

Una dintre principalele teme abordate de România în cadrul negocierilor europene a fost consolidarea capacității autorităților naționale de a interveni în cazul încălcării regulilor de către firmele de investiții.

În prezent, activitatea transfrontalieră a instituțiilor financiare presupune cooperarea dintre autoritățile de supraveghere din statele membre, inclusiv între autoritatea din țara de origine a unei firme și cea din statul în care aceasta furnizează servicii.

Potrivit lui Alexandru Nazare, România a susținut introducerea unor mecanisme care să permită autorităților române să reacționeze mai eficient atunci când sunt identificate nereguli pe piața locală.

„În negocieri, România a susținut și a obținut elemente importante. Autoritățile române vor avea o capacitate mai puternică de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine. În același timp, am susținut reguli care permit o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii de pe piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică.”

Această abordare urmărește, potrivit oficialului, să asigure un echilibru între libertatea firmelor de a presta servicii financiare în Uniunea Europeană și capacitatea autorităților naționale de a proteja piețele pe care acestea operează.

Totodată, facilitarea activităților transfrontaliere ar putea permite companiilor și intermediarilor financiari din piețele mai mici să ajungă la un număr mai mare de investitori europeni.

România vrea acces la informațiile despre tranzacțiile investitorilor români din alte state UE

O altă componentă importantă a negocierilor privește schimbul de informații între autoritățile care supraveghează piețele financiare europene.

Alexandru Nazare a anunțat că România a obținut, în cadrul negocierilor, prevederi care urmăresc îmbunătățirea accesului autorităților naționale la datele referitoare la tranzacțiile efectuate de investitorii români.

Măsura vizează inclusiv operațiunile realizate pe piețele financiare din alte state membre ale Uniunii Europene.

Accesul la aceste informații este considerat important pentru identificarea eventualelor riscuri și pentru supravegherea activităților financiare desfășurate peste granițe.

„Un alt câștig important este accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea au loc pe piețe din alte state membre. Într-o piață financiară tot mai integrată, supravegherea nu poate rămâne în urma capitalului. Acest lucru ne ajută să identificăm mai bine riscurile și eventualele abuzuri de piață.”

În contextul dezvoltării platformelor de investiții și al posibilității de a tranzacționa instrumente financiare pe mai multe piețe europene, cooperarea dintre autoritățile de supraveghere reprezintă un element important al cadrului de reglementare.

Mecanismele de schimb de informații pot contribui la identificarea tranzacțiilor suspecte și la verificarea respectării normelor aplicabile participanților la piață.

Contribuțiile la finanțarea ESMA, un alt subiect susținut de România

În cadrul negocierilor ECOFIN, România a ridicat și problema modului în care autoritățile naționale contribuie la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, cunoscută sub denumirea ESMA.

Instituția europeană are atribuții în domeniul reglementării și supravegherii piețelor financiare și contribuie la aplicarea coerentă a normelor europene.

Alexandru Nazare consideră că repartizarea contribuțiilor financiare trebuie să reflecte mai bine dimensiunea piețelor naționale și nivelul activităților desfășurate în fiecare stat membru.

„Am susținut, de asemenea, o formulă mai echitabilă și mai proporțională pentru contribuțiile autorităților naționale la finanțarea ESMA – agenția UE care contribuie la supravegherea și reglementarea piețelor financiare europene. Este firesc ca aceste contribuții să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a pieței financiare din fiecare stat, nu o formulă istorică fără legătură cu realitatea actuală a piețelor.”

Poziția exprimată de România urmărește adaptarea mecanismului de finanțare la diferențele dintre piețele financiare ale statelor membre.

În acest fel, contribuțiile ar urma să fie stabilite pe baza unor criterii considerate mai reprezentative pentru activitatea economică și financiară actuală.

Ce ar putea însemna noile reguli pentru companiile și investitorii din România

Pachetul european discutat la ECOFIN are implicații atât pentru firmele care caută surse de finanțare, cât și pentru persoanele care investesc pe piețele de capital.

Pentru companiile românești, o integrare mai profundă a piețelor europene ar putea însemna acces la o bază mai extinsă de investitori și posibilitatea de a atrage capital dincolo de piața națională.

Acest aspect este relevant în special pentru întreprinderile care urmăresc să își finanțeze investițiile, să își extindă activitatea sau să intre pe alte piețe europene.

În cazul investitorilor, obiectivele pachetului includ dezvoltarea oportunităților de plasare a economiilor și consolidarea mecanismelor de supraveghere.

Totuși, efectele concrete vor depinde de forma finală a legislației europene și de modul în care aceasta va fi aplicată.

Alexandru Nazare a subliniat că România nu contestă necesitatea integrării piețelor financiare, ci dorește ca procesul să țină cont și de interesele economiilor aflate încă în dezvoltare.

„România susține integrarea piețelor europene de capital, dar o integrare care creează oportunități și pentru economiile și piețele aflate încă în dezvoltare. Avem nevoie de mai mult capital privat în economie, de companii românești care să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și de o piață locală de capital care să crească odată cu marile centre financiare europene.”

Declarațiile oficialului indică faptul că România urmărește atât atragerea unor surse suplimentare de finanțare pentru mediul privat, cât și menținerea unui rol important al autorităților naționale în supravegherea activităților financiare.

Deocamdată, rezultatele prezentate de Alexandru Nazare se referă la elementele susținute și obținute de România în negocieri, nu la intrarea în vigoare a unor noi reguli europene.