Peste jumătate din orașele din România nu respectă cerințele demografice
Luni, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila a spus, legătură cu un raport al Curții de Conturi, că mai mult de jumătate dintre orașele din țară nu respectă cerințele demografice stabilite prin lege.
Cseke Attila a admis necesitatea unei revizuiri a criteriilor de încadrare a localităților, însă a respins ideea că administrația locală s-ar afla într-o stare de dezordine.
“Eu nu aș spune că este haos administrativ, aș spune că este loc de mult mai bine pe plan administrativ, în privința organizării administrative. Auditul Curții de Conturi stabilește niște lucruri pe care noi le știm. Unele informații date sunt furnizate de Ministerul Dezvoltării”, a precizat Cseke Attila.
Ministrul a informat că se lucrează la o inițiativă legislativă menită să actualizeze regulile de clasificare a unităților administrativ-teritoriale.
Cseke Attila a subliniat că numeroase municipii și orașe din țară nu mai respectă pragul de populație impus de lege. Concret, dintre cele 103 municipii, 59 nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori, iar aceeași problemă se regăsește în 146 dintre cele 216 orașe.
“Problema este aplicarea acestor criterii. România până la urmă în cei 25 de ani nu a aplicat aceste criterii, inclusiv criteriul demografic niciodată. Am avut inițial criterii de 25.000 de locuitori, l-am urcat în 2007 la 40.000 la municipii și 5.000 l-am urcat la 10.000, criteriul demografic la orașe și problema e aplicarea acestor criterii”, a mai precizat Cseke Attila.
El a precizat că tema revizuirii clasificării localităților nu trebuie confundată cu cea a comasării unităților administrativ-teritoriale, un proces ce presupune organizarea de referendumuri locale.
“Auditul Curții de Conturi se referă în principal la partea de venituri ale unităților administrativ teritoriale și la criteriile care trebuie îndeplinite pentru ca localitățile să aibă un anumit rang. Auditul Curții de Conturi nu vorbește despre o organizare administrativ teritorială. Avem alte proceduri care în principal pornesc de la un referendum local”.
Aproximativ 15% dintre orașe și comune nu respectau criteriul stabilit prin lege în 2023
Un raport al Curții de Conturi, întocmit între aprilie și noiembrie 2024, relevă că multe orașe și comune nu mai respectau, în 2023, criteriile legale de încadrare în funcție de populația lor – un indicator esențial prevăzut de legislație.
Raportul indică faptul că 432 de comune, adică aproximativ 15% din total, nu respectau criteriul stabilit prin lege.
Legea prevede un minim de 10.000 de locuitori pentru înființarea unui oraș și cel puțin 1.500 de persoane pentru o comună.
Raportul evidențiază că există o diferență considerabilă între cerințele legale pentru declararea orașelor și comunele și situația reală a populației în anumite localități, multe dintre ele neîndeplinind astăzi criteriile pentru categoria în care sunt încadrate.
„Criteriile demografice pentru clasificarea localităţilor în oraşe şi comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari şi fiabili, precum şi dificultăţile în calculul şi interpretarea celor existenţi afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităţilor”, subliniază auditorii.
Raportul abordează și modul de administrare a resurselor în orașe și comune, subliniind că derogările legislative anuale, deși concepute pentru a sprijini echilibrul bugetar local, „pot afecta pe termen lung autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale”.
„În anul 2023, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Totuşi, capacitatea de finanţare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul oraşelor mici. Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reuşit să îşi susţină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă faţă de 2022 (52%) şi 2021 (44%). În ceea ce priveşte oraşele mici, 76% şi-au susţinut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 şi 81% în anul 2021”, informează Curtea de Conturi.
