Statisticile Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că, în luna decembrie, ultima pentru care există date oficiale, erau în plată aproape 4,6 milioane de pensii. Dintre acestea, aproximativ 3,68 milioane reprezentau pensii pentru limită de vârstă, în timp ce doar 66.391 erau pensii anticipate, ceea ce evidențiază o diferență majoră de pondere între cele două categorii.
Românii care aleg pensia anticipată pierd bani lunar
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 3.165 de lei, în timp ce pensia anticipată medie s-a situat la 2.579 de lei, cu 586 de lei mai puțin. Această diferență nu este cauzată de vechimea în muncă, așa cum s-ar putea presupune, ci de penalizările aplicate de stat în cazul pensionării anticipate, conform legislației în vigoare.
În prezent, pensia pentru limită de vârstă se acordă bărbaților care au împlinit 65 de ani și au cel puțin 15 ani vechime în muncă. În schimb, pensia anticipată poate fi solicitată de la vârsta de 60 de ani, cu cinci ani mai devreme decât vârsta standard, însă doar de persoanele care au realizat un stagiu contributiv de minimum 35 de ani.
Cele mai multe pensii anticipate se încadrează între 3.001 și 3.500 de lei
Cuantumul pensiei anticipate este calculat pornind de la pensia pentru limită de vârstă, dar este diminuat în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet contributiv și de numărul de luni cu care se reduce vârsta standard de pensionare. Diminuarea se aplică potrivit unui tabel prevăzut de lege.
Din perspectiva nivelului veniturilor, cele mai multe pensii anticipate se încadrează între 3.001 și 3.500 de lei, categorie în care se află 6.313 beneficiari. Următoarea categorie ca număr este cea cu venituri între 2.301 și 2.500 de lei, unde se regăsesc 5.808 persoane, urmată de intervalul 2.501–2.700 de lei, cu 5.064 de beneficiari. Există și pensii anticipate care depășesc 5.000 de lei lunar, acestea fiind încasate de 3.015 persoane.
Pentru obținerea pensiei anticipate este necesar un dosar complex de documente
Pentru obținerea pensiei anticipate este necesar un dosar complex de documente. Printre actele cerute se numără cererea de înscriere la pensie, carnetul de muncă, carnetele de pensii și asigurări sociale pentru diferite categorii profesionale, documente care atestă vechimea în muncă sau în serviciu, actele de stare civilă, livretul militar, diploma de absolvire a învățământului universitar și documentele aferente studiilor efectuate la zi, inclusiv dovezi pentru echivalarea studiilor realizate în străinătate.
De asemenea, sunt necesare adeverințe privind sporurile permanente, condițiile de muncă deosebite sau speciale, venitul brut realizat, certificate de naștere ale copiilor, hotărâri judecătorești definitive în cazul adopțiilor, procuri speciale pentru mandatari, documente care atestă calitatea de beneficiar al unor legi speciale, adeverințe eliberate de angajatori pentru informarea privind emiterea deciziei de pensie, declarația pe propria răspundere privind locul de ședere obișnuită, precum și alte acte prevăzute de lege necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la solicitarea pensionarului
Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la solicitarea pensionarului în termen de 30 de zile de la comunicare. Pensia anticipată se transformă automat, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă la momentul îndeplinirii condițiilor legale.
Dezechilibrul dintre numărul de pensionari și cel al salariaților continuă să reprezinte o problemă majoră, media națională fiind de opt pensionari la zece angajați. Situația este estimată să se agraveze în următorii ani, odată cu pensionarea generației decrețeilor, când raportul ar putea chiar să se inverseze.
Ilie Bolojan a susținut necesitatea eliminării posibilității de pensionare anticipată
În acest context, premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra problemelor sistemului de pensii și a susținut necesitatea eliminării posibilității de pensionare anticipată. Acesta consideră că pensionările ar trebui să fie aduse cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, pentru a menține mai mulți oameni activi în economia reală, inclusiv în perioada de maturitate profesională.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală. În condițiile în care te poți pensiona la 48-50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a mai subliniat existența unui deficit major de forță de muncă, în condițiile în care, în marile orașe, angajatorii nu găsesc suficienți lucrători, iar în zonele aflate la distanțe rezonabile pentru navetă se acordă ajutoare de șomaj pe perioade îndelungate. În opinia sa, statul trebuie să transmită un semnal clar că munca trebuie să fie regula, iar sprijinul social doar o soluție temporară, printr-o legislație care să încurajeze munca reală și să sancționeze evitarea acesteia.
„Într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30–40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile. (…) Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a mai spus Bolojan.
