Gheorghe Piperea: Orice reducere a pensiilor este nelegală
Gheorghe Piperea a subliniat că România are o Constituție care consacră statul de drept, democrația și valorile supreme precum demnitatea, drepturile și libertățile cetățenilor. Potrivit acestuia, restrângerea drepturilor este posibilă doar în situații grave – securitate națională, ordine publică, sănătate, morală, anchete penale sau calamități – și numai dacă măsura este proporțională, temporară și nu afectează esența dreptului.
Avocatul a evidențiat că dificultățile bugetare nu se numără printre motivele legitime de restrângere. Totodată, el a amintit că statul are obligația constituțională de a asigura un trai decent prin politici economice și sociale, iar cetățenii beneficiază de drepturi precum pensia, concediul de maternitate plătit și alte forme de asistență socială.
„Foarte probabil, multă lume crede sau acceptă că suntem sub vremuri și că o mână de politicieni care au o reprezentativitate redusă și un tupeu nemărginit ne pot trata la nesfârșit ca pe niște captivi în colivie, lipsiți de curajul de a ne lua zborul și a trăi liberi. Mai grav, după “principiul” să luăm de la săraci ca să dăm bogaților, guvernele ultimilor ani a majorat sau consolidat mereu drepturile, facilitățile, rentele și monopolurile marilor actori ai economiei, tolerând sau încurajând pe față evaziunea sau optimizarea fiscală.
Vocalii și agitații “lumii bune” nu mai prididesc să arate cu degetul către asistații social, către pensionari, către elevi și studenți, către profesori, către profesiile liberale și independente, ca fiind autorii anonimi ai deficitului bugetar, ca fiind comesenii care, cică, ar fi consumat o pizza mare la preț de pizza medie, restul fiind pomană sau credit.
Nimic despre adevărații autori ai “incapacității de plată” în care s-ar afla România: dulăi care fac evaziune sau optimizare, care dau șpagă de supraviețuire sau papă subvenții, ajutoare de stat și contracte de achiziții publice unde jumătate din bani se fură, politrucii, birocrații de la Bruxelles, ONG – urile globalist – progresiste…
Totuși…
Încă avem o Constituție din care rezultă că România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor […] și dreptatea […] reprezintă valori supreme […] și sunt garantate” – art.1 alin.3.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi restrâns decât pentru cauze grave, cum ar fi apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori a moralei publice, desfășurarea instrucției penale și prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi impusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și numai dacă este proporțională, nediscriminatorie și temporară, fără a putea atinge substanța dreptului sau a libertății – art.53.
Printre aceste motive de restrângere a drepturilor democratice nu se află dificultățile bugetare ale autorităților.
De asemenea, potrivit art. 47 din Constituție, statul trebuie să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, prin măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, iar cetățenii au dreptul la prestații sociale, cum ar fi dreptul la pensie (drept necondiționat de contribuția la un fond de pensii, n.n.), la concediu de maternitate plătit sau la măsuri de asistență socială”, a scris acesta pe Facebook.
Statul este obligat să asigure cetățenilor un trai decent
Gheorghe Piperea a arătat că drepturile și libertățile fundamentale, precum și obligația statului de a asigura un trai decent, nu sunt invenții ale Constituției românești, ci se regăsesc și în documente internaționale precum Declarația Universală a Drepturilor Omului, CEDO și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. El a subliniat că drepturile sociale nu sunt doar teoretice, ci presupun obligația concretă a statului de a plăti integral și la timp pensiile și ajutoarele sociale, indiferent de situația bugetară.
Drepturile dobândite prin legi anterioare trebuie respectate, iar statul nu poate să le reducă invocând dificultăți financiare. Pensia este considerată un „bun” protejat ca drept de proprietate, astfel încât măsurile de politică bugetară nu pot afecta așteptările legitime ale cetățenilor de a beneficia de pensiile și drepturile câștigate.
„Constituția noastră nu a inventat aceste drepturi și libertăți și nici obligația statului democratic și social de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. Astfel de drepturi fundamentale se regăsesc și în Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 25), și în CEDO (art.14), precum și în Carta Drepturilor Fundamentale ale UE (art. 34).
Constituția, precum și CEDO, garantează dreptul de proprietate, inclusiv sub forma creanței contra statului sau a speranței legitime. Drepturile sociale nu sunt doar drepturi principiale, teoretice.
Statul are obligația concretă de a onora creanța pensionarilor sau a persoanelor care beneficiază de asistență socială, în mod prompt și integral, iar drepturile create prin legi anterioare trebuie respectate indiferent dacă o lege nouă le mai prevede sau nu. Caracterul integral al drepturilor sociale semnifică obligația statului de a nu le ciunti, indiferent de dificultățile financiare pe care le-ar clama la un moment dat.
Sub protecția conferită de Constituție și de CEDO, pensia pentru limită de vârstă reprezintă un „bun”, în sensul Convenției, deci este obiect al protecției ca drept de proprietate (cauzele Buchen c. Cehia, Andrejeva c. Letonia, Muller c. Austria etc.). Eventualele dificultăți financiare ale statului nu pot aduce atingere dreptului la pensie, care este un drept câștigat (cauza R.Sz c. Ungaria). Măsurile de politică bugetară nu pot afecta drepturile dobândite de cetățenii care, cu bună-credință, s-au bazat pe dispozițiile legale și au așteptarea legitimă de a obține pensia și drepturile conexe câștigate în baza reglementărilor anterioare”, a precizat avocatul.
Pensia contributivă, un drept câștigat
Piperea a mai subliniat că, potrivit deciziilor CCR, începând cu cea din 2010, cuantumul pensiei stabilit pe baza contributivității reprezintă un drept câștigat, care nu poate fi diminuat nici temporar. El a arătat că, prin contribuțiile plătite la asigurările sociale, persoana dobândește dreptul la pensie integrală conform principiului contributivității, iar orice derogare afectează substanța acestui drept.
Totodată, CCR a stabilit că dificultățile bugetului de pensii nu pot justifica reducerea cuantumului pensiilor, acestea neputând fi afectate de gestionarea defectuoasă a statului.
„În privința pensiilor contributive, CCR a emis mai multe decizii obligatorii, începând cu Decizia nr.874/2010. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuare acestuia nu poate fi acceptată nici măcar temporar.
Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la asigurările sociale (CAS), persoana în cauză și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat din aplicarea principiului contributivității; derogarea, chiar și temporară de la obligația concretă a statului de plăti pensia în exact cuantumul de la data pensionării afectează substanța dreptului la pensie.
Foarte important este acest pasaj din Decizia CCR nr.874/2010: „dificultățile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar și temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constituțional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului de respectiv de către stat”, a explicat acesta.
Reducerea cuantumului pensiei este neconstituțională
Așadar, precizează avocatul, nu este constituțional ca statul român:
- să reducă, prin recalcularea prevăzută de legea 360/2023, cuantumul pensiei, fie imediat, fie în timp, invocând necesitatea echilibrului între pensiile mari și cele mici, întrucât pensiile mari se bazează pe contributivitate, iar cele mici reflectă proasta gestiune a sistemului social;
- să refuze, prin ordonanța „trenuleț”, indexarea pensiilor cu rata inflației, întrucât aceasta are rolul de a menține puterea de cumpărare;
- să introducă impozite, inclusiv progresive, și CASS pentru pensiile care depășesc 3000 de lei;
- să refuze accesul unor bolnavi de cancer sau al persoanelor cu dizabilități la asigurările sociale de sănătate;
- să impună CASS pe indemnizațiile pentru creșterea copilului foarte mic;
- să refuze sau să reducă drastic bursele școlare ori studențești.
Gheorghe Piperea a afirmat că toate situațiile menționate pot justifica demersuri prin care cetățenii să își recupereze drepturile, bunurile, speranța legitimă, încrederea în stat și în justiție, precum și convingerea că legea este rațională și se aplică tuturor.
„Doar că nimic din cele de mai sus nu se poate obține fără un proces, în care să fie ridicate excepții de neconstituționalitate pe care să le rezolve CCR în sensul propriei jurisprudențe.
Un număr de 10 reclamanți poate fi suficient pentru o soluție favorabilă, dar este puțin probabil ca judecătorii de la CCR să se sensibilizeze și să dea soluția justă pentru un asemenea număr mic de reclamanți.
Tocmai ce sus-zișii judecători au dat undă verde primei legi bolojaniene a austerității…
Dar 10 mii sau 50 de mii de reclamanți ar putea să mute munții, inclusiv munții de înțelepciune și moralitate de la CCR …”, a conchis acesta.
