Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a explicat că actuala situație economică nu este comparabilă cu criza din 2009, care a fost una importată, ci reprezintă o criză generată intern.
Guvernul discută relansarea economică cu patronatele
Potrivit acestuia, problemele provin din modul nejudicios de utilizare a fondurilor publice, din costurile foarte ridicate ale aparatului de stat și din nivelul excesiv de birocratizare, care apasă asupra economiei. Deși subiectul reducerii sau eliminării poverii costurilor de funcționare ale statului este discutat de ani de zile, mediul privat observă în prezent existența multor proiecte, intenții și declarații, dar foarte puține rezultate concrete.
„Nu se poate vorbi despre relansare economică, fără să discuţi în principal despre responsabilitate fiscal-bugetară. Asta înseamnă un lucru foarte clar că, din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de faţă mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimţim, care nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată, ci este o criză legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public, plecată dintr-o birocratizare excesivă a României şi cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări”, a declarat Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei patronale Concordia.
Companiile care traversează probleme punctuale ar trebui sprijinite, pentru a putea continua activitatea
Șucu a subliniat că, spre deosebire de mediul public, în sectorul privat nu este recompensată intenția, ci doar rezultatele, iar patronatele așteaptă pași serioși și eficienți în direcția reformelor asumate. În acest context, el a avertizat că numeroase societăți comerciale care până acum au fost contribuabili corecți și au plătit taxele la timp ar putea întâmpina dificultăți reale, pe fondul apariției acestor semne de criză.
„În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem totdeauna reuşita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem nişte paşi serioşi şi în această direcţie”, a adăugat Dan Şucu.
Reprezentantul Concordia a atras atenția că, la fel cum angajații beneficiază de sprijin din partea statului prin fondurile de pensii sau de șomaj atunci când ajung într-o situație dificilă, și companiile care traversează probleme punctuale ar trebui sprijinite, pentru a putea continua activitatea și a-și menține contribuția la economie.
„Este normal ca şi aceste societăţi să fie cât de cât sprijinite. Cu toţii ştim că, dacă un angajat a contribuit un anumit timp la fondul de pensii, la fondul de şomaj, în situaţia în care el va deveni şomer, va avea totdeauna sprijinul statului, al acestor fonduri, dar nimeni nu-şi pune problema că pot exista şi societăţi comerciale care ar putea trece, în anumite perioade, prin probleme. Şi ele trebuie sprijinite atunci când au probleme punctuale, pentru a putea continua”, a subliniat Şucu.
Florin Jianu, președintele IMM România, apreciază că întâlnirea de la Guvern a fost utilă
La rândul său, Florin Jianu, președintele IMM România, a apreciat întâlnirea de la Guvern drept una utilă, considerând pozitiv faptul că se discută despre relansare economică. Totuși, el a subliniat că termenul este folosit într-un mod prea amplu și prea puternic, în condițiile în care mediul de afaceri, în special IMM-urile, contribuie cu peste 50% din produsul intern brut al României.
Jianu a explicat că impactul real al măsurilor prezentate este limitat și că acestea nu ajung la un număr semnificativ de întreprinderi mici și mijlocii. Conform calculelor realizate de IMM România, programele prezentate de Ministerul Finanțelor ar urma să afecteze doar aproximativ 200–300 de IMM-uri, un număr considerat nesemnificativ raportat la dimensiunea sectorului. În opinia sa, relansarea economică ar trebui să vizeze zeci de mii de IMM-uri, așa cum s-a întâmplat în cazul programului IMM Invest.
„Dar semnalul este bun, că se discută de relansare economică, impactul însă este limitat. Aşa cum spuneam, e cam larg folosit termenul de relansare economică pentru că nu ai cifre mari. Nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri. Noi am făcut un calcul şi am văzut că pentru micro-întreprinderi, respectiv pentru IMM-uri, abia dacă se ating 200-300 de IMM-uri din programele prezentate astăzi de către Ministerul de Finanţe. Pe de altă parte, aşa cum a fost menţionat anterior, noi considerăm că sunt şi alte tipuri de măsuri care nu au impact bugetar, pe care am fi vrut să le vedem cuprinse în acest pachet. Au fost câteva preluate şi de la IMM-România, cu precădere pentru micro-întreprinderi, la ceea ce înseamnă pierderea calităţii la un moment dat, dacă după maxim 30 de zile nu angajai un om, acum s-a extins termenul la 90 de zile, la ceea ce însemna vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro şi iarăşi pierde această calitate. Deci sunt câteva lucruri cuprinse acolo”, a subliniat Jianu.
Mediul de afaceri are nevoie de măsuri cu impact real
Președintele IMM România a menționat că patronatele și-ar fi dorit includerea în pachetul de măsuri a unor soluții fără impact bugetar, menite să sprijine mediul de afaceri. O parte dintre aceste propuneri au fost preluate, în special cele care vizează microîntreprinderile. Printre acestea se numără extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat, fără pierderea calității de microîntreprindere, precum și reglementările referitoare la vânzarea unei imobilizări cu valoare mai mare de 100.000 de euro, situație care anterior ducea automat la pierderea acestui statut.
Jianu a subliniat că mediul de afaceri are nevoie de măsuri cu impact real, care să genereze efecte la scară largă. El a menționat susținerea exprimată în cadrul întâlnirii pentru Banca de Investiții și Dezvoltare, dar a atras atenția că autoritățile ignoră existența Fondului de Garantare pentru IMM-uri, un instrument deja disponibil. Totodată, acesta a insistat asupra importanței măsurilor de debirocratizare, care nu implică costuri bugetare, dar care ar simplifica activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, a companiilor în general și a cetățenilor.
„Menţionez faptul că astăzi am văzut o susţinere pentru Banca de Investiţii şi Dezvoltare, spre exemplu. Am menţionat ministrului de Finanţe faptul că uităm de Fondul de garantare pentru IMM-uri pe care noi îl avem. În egală măsură, aşa cum spuneam, măsuri privind simplificarea birocratizării nu costă nimic, ba din contră simplifică viaţa întreprinderilor mici şi mijlocii şi a companiilor în general, dar şi a cetăţenilor. Şi credem în continuare că dialogul trebuie dus”, a adăugat Jianu.
Un alt punct major ridicat de IMM România a fost problema concurenței neloiale
Un alt punct major ridicat de IMM România a fost problema concurenței neloiale, considerată una dintre cele mai grave dificultăți cu care se confruntă în prezent mediul de afaceri. Jianu a arătat că organizația solicită întâlniri punctuale și aplicate pentru combaterea acestui fenomen, subliniind că firmele nu dispun de instrumentele necesare pentru a-l combate și că intervenția statului este esențială. Concurența neloială este prezentă în aproape toate sectoarele economice și a ajuns, în ultimii ani, să ocupe un loc fruntaș în rândul problemelor semnalate de IMM-uri, conform Cartei albe a IMM-urilor.
„Noi am cerut, din partea IMM România, să avem întâlniri punctuale, aplicate pentru ceea ce înseamnă combaterea acestei concurenţe neloiale care în acest moment sufocă mediul de afaceri şi pentru care mediul de afaceri nu are instrumentele necesare, ci statul trebuie să intervină şi să-şi dovedească eficienţa. Această concurenţă neloială se vede cam în toate sectoarele de activitate. Dacă acum cinci ani nu apărea pe radarul problemelor mediului de afaceri, în Carta albă a IMM-urilor din ultimii trei ani a apărut un top 3. Mi-e teamă că în acest an s-ar putea să apară pe locul întâi”, a mai spus Jianu.
Acest tip de concurență afectează domenii precum turismul, construcțiile, service-urile auto și multe alte sectoare, în care statul nu intervine suficient și nu își exercită atribuțiile de control. Jianu a subliniat că mediul privat nu poate corecta aceste disfuncționalități și că IMM România reprezintă antreprenorii corecți, înregistrați legal, care își plătesc taxele și impozitele, chiar și în condițiile în care acestea sunt ridicate. El a avertizat că acești antreprenori riscă să nu mai facă față presiunii dacă se confruntă simultan cu povara fiscală și cu concurența neloială.
„Şi nu e treaba mediului privat să corecteze aceste lucruri. Noi reprezentăm oamenii de afaceri oneşti, cei care sunt înregistraţi, care-şi plătesc taxele şi impozitele, şi aşa mărite cum sunt ele, dar, uitaţi că s-ar putea să nu mai facă faţă dacă au şi o concurenţă neloială în piaţă”, a adăugat Jianu.
Un punct central al discuțiilor a fost reforma administrativă
Referitor la mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan în cadrul întâlnirii, Florin Jianu a precizat că acesta s-a referit la capacitatea bugetului de stat din acest an de a susține măsuri de relansare economică. Un punct central al discuțiilor a fost reforma administrativă, aflată pe primul loc pe agenda întâlnirii cu patronatele și sindicatele.
În acest context, Jianu a prezentat un calcul privind impactul bugetar al reformei administrative, care se ridică la 3,3 miliarde de lei în acest an, raportat la un produs intern brut estimat la 375 de miliarde de lei. Potrivit acestui calcul, impactul este mai mic de 0,01% din PIB. El a subliniat necesitatea eficientizării cheltuielilor din sectorul public, arătând că problemele economice își au originea în această zonă și că, indiferent de sumele colectate din mediul privat, fără o reformă reală a cheltuielilor publice, discrepanțele vor continua să se adâncească.
„Punctul numărul 1 pe ordinea de zi a fost acea reformă administrativă, dar şi aici, să ştiţi că defectul meu de matematician m-a determinat să fac un calcul şi am văzut care este impactul bugetar şi aici e de 3,3 miliarde lei în acest an, încă o dată, dintr-un PIB de 375 de miliarde. E mai puţin de 0,01% din PIB impactul în acest sens. A menţionat mai devreme şi domnul Şucu această necesitate a eficientizării cheltuielor în spaţiu public, pentru că, de fapt, de acolo vin problemele. Oricâţi bani ai aduce de la mediul privat, dacă nu eficientizezi cheltuiele în mediul public, vom avea această discrepanţă continuă”, a conchis Florin Jianu.
