Pâinea îngrașă și glutenul trebuie eliminat? Ce spune medicul nutriționist despre cele mai cunoscute mituri alimentare
SURSA FOTO: Dreamstime - pâine
Pâinea și glutenul au ajuns să fie eliminate din ce în ce mai des din alimentație, mai ales de cei care vor să slăbească, dar sunt aceste restricții cu adevărat necesare? Nutriționista Alexandra Căpățînă ne explică ce se întâmplă în organism și când renunțarea la anumite alimente poate deveni mai degrabă o problemă.
Pâinea îngrașă?
Pâinea și glutenul au ajuns în centrul multor reguli și restricții alimentare, mai ales pentru persoanele care vor să slăbească. Nutriționista Alexandra Căpățînă a explicat, pentru caloria.ro, că nici pâinea, nici glutenul nu trebuie privite automat ca alimente „rele”, iar eliminarea lor nu este justificată în cazul persoanelor sănătoase.
Potrivit Alexandrei Căpățînă, ideea că pâinea îngrașă este un mit. Creșterea în greutate apare atunci când, în timp, aportul de energie îl depășește pe cel consumat de organism, astfel că nu poate fi pusă pe seama unei singure felii de pâine.
Nutriționista consideră că este mai importantă cantitatea consumată, frecvența și contextul în care un aliment este inclus în dietă. În locul împărțirii alimentelor în „bune” și „rele”, aceasta recomandă să fie analizat întregul mod de alimentație.
Alegerea pâinii poate avea însă importanță din punct de vedere nutrițional. Alexandra Căpățînă recomandă verificarea listei de ingrediente, care ar trebui să fie cât mai scurtă, precum și a tipului de făină și a conținutului de fibre.
Pâinea integrală, cea de secară sau produsele cu un procent ridicat de cereale integrale pot contribui la aportul zilnic de fibre. Acestea nu sunt importante doar pentru digestie, ci contribuie și la senzația de sațietate, la sănătatea microbiotei intestinale și la un răspuns glicemic mai bun.
Un aport mai mare de cereale integrale poate contribui, de asemenea, la reducerea riscului de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare.
În acest context, nutriționista consideră că întrebarea importantă nu este dacă pâinea îngrașă, ci ce fel de pâine este aleasă, în ce cantitate este consumată și cu ce este combinată.
O felie sau două de pâine pot fi incluse și într-o alimentație al cărei obiectiv este slăbirea, mai ales atunci când sunt consumate alături de o sursă de proteine, precum carnea, ouăle, iaurtul, tofu sau soia, de legume și de o sursă de grăsimi sănătoase, precum nucile, avocado sau uleiul de măsline extravirgin.
caloria.ro: – Pâinea îngrașă. Mit sau adevăr? Și dacă nu pâinea este problema, la ce ar trebui să fim atenți?
Alexandra Căpățînă: – Pâinea în sine nu îngrașă, deci încadrez clar la mit. De fapt, mi-ar plăcea să ieșim puțin din împărțirea alimentelor în bune și rele. Alimentele nu au moralitate. Ele sunt pur și simplu alimente, iar ceea ce contează este cantitatea, cât de frecvent le consumăm și mai ales contextul în care le includem în alimentația noastră. Adică, pe scurt, ce mai punem în farfurie. Iar creșterea în greutate apare atunci când, în timp, aportul de energie îl depășește pe cel pe care organismul îl consumă. Este chiar un proces complex de aceea nu îl putem pune pe seama unei felii de pâine.
Însă dacă tot suntem aici am putea să vorbim de fapt despre ce pâine alegem, pentru că asta poate face o diferență din punct de vedere nutrițional. M-aș uita în primul rând la lista de ingrediente, să fie cât mai scurtă ar fi ideal, apoi la tipul de făină folosit și la conținutul de fibre. O pâine integrală, de secară sau cu un procent ridicat de cereale integrale poate contribui semnificativ la aportul zilnic de fibre.
Iar fibrele nu sunt importante doar pentru digestie. Ele contribuie la sațietate, la sănătatea microbiotei intestinale și la un răspuns glicemic mai bun. În plus, dacă reușim să mărim aportul de cereale integrale reducem și riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare Așadar, în loc să ne întrebăm dacă pâinea îngrașă, cred că este mult mai util să ne întrebăm ce pâine alegem, cât mâncăm și cu ce o combinăm. O felie sau două de pâine, alături de o sursă de proteine (carne, ouă, iaurt, tofu, soia), legume și o sursă de grăsimi sănătoase (nuci, avocado, ulei măsline extravirgin), își pot găsi foarte bine locul într-o alimentație echilibrată, inclusiv atunci când obiectivul este slăbirea.
Glutenul nu trebuie eliminat fără un motiv medical
Un alt mit analizat de Alexandra Căpățînă este cel potrivit căruia glutenul ar fi rău pentru organism. Nutriționista a explicat că, în cazul unei persoane care nu are o afecțiune asociată consumului de gluten, nu există un motiv general pentru eliminarea acestuia din alimentație.
Glutenul este un grup de proteine întâlnit în principal în grâu, secară și orz. Deși a căpătat o reputație negativă în ultimii ani, persoanele sănătoase nu au o recomandare generală de a-l elimina din alimentație.
Există însă situații medicale în care consumul de gluten sau de produse care conțin grâu poate reprezenta o problemă. Una dintre acestea este boala celiacă, o afecțiune autoimună în care consumul de gluten declanșează un răspuns imun ce afectează mucoasa intestinului subțire. În acest caz, dieta fără gluten reprezintă tratamentul și trebuie respectată strict.
O altă situație este alergia la grâu, care reprezintă o reacție alergică la una sau mai multe proteine din grâu și poate include și glutenul. Există și sensibilitatea non-celiacă la gluten sau grâu, în cazul căreia pot apărea simptome digestive sau extradigestive după consumul anumitor produse cu grâu, fără existența bolii celiace sau a unei alergii la grâu.
Alexandra Căpățînă recomandă ca persoanele care suspectează că glutenul le provoacă probleme să discute cu medicul și să facă investigațiile necesare, în loc să îl elimine singure din alimentație. În cazul bolii celiace, eliminarea glutenului înaintea testării poate influența rezultatele și poate îngreuna stabilirea diagnosticului.
Pentru persoanele sănătoase, eliminarea glutenului nu este recomandată în mod general. Dacă pâinea și cerealele integrale sunt scoase din alimentație fără un motiv real și nu sunt înlocuite corespunzător, poate fi redus inutil aportul de fibre, vitamine și minerale.
Nutriționista recomandă, astfel, ca alimentele sau grupele întregi de alimente să nu fie eliminate doar pentru că au devenit populare anumite restricții alimentare. Potrivit acesteia, alimentația trebuie individualizată, iar restricțiile ar trebui să aibă un motiv real.
caloria.ro: – Glutenul este rău pentru organism? Cine ar trebui să îl evite și cine îl poate consuma fără probleme?
Alexandra Căpățînă: – Nu, glutenul nu este rău pentru organism în cazul unei persoane care nu are o afecțiune asociată consumului lui. O să încep mai întâi să explic de fapt ce este glutenul: pe scurt, este un grup de proteine pe care îl găsim în principal în grâu, secară și orz. În ultimii ani a căpătat o reputație destul de proastă, însă nu avem motive să îl eliminăm din alimentație doar pentru că acest lucru a devenit popular
Există, așa cum bine știm, câteva situații în care lucrurile stau diferit, cum ar fi boala celiacă, o boală autoimună (aici consumul de gluten declanșează un răspuns imun care afectează mucoasa intestinului subțire, iar dieta fără gluten este tratamentul și trebuie respectată strict). Apoi poate să fie alergia la grâu, care este o reacție alergică la una sau mai multe proteine din grâu, care poate include și glutenul sau mai poate exista sensibilitatea non-celiacă la gluten sau grâu, context în care persoana prezintă simptome digestive sau extradigestive după consumul anumitor produse cu grâu, deși nu are boală celiacă și nici alergie la grâu.
Tocmai de aceea, primul pas atunci când bănuim că glutenul ne provoacă probleme nu este să îl scoatem singuri din alimentație, ci să discutăm cu medicul și să facem investigațiile necesare. Este important mai ales pentru boala celiacă, deoarece eliminarea glutenului înainte de testare poate influența rezultatele și poate face diagnosticul mai dificil.
Dar dacă vorbim de persoane sănătoase, nu există o recomandare generală de eliminare a glutenului. Iar dacă scoatem fără motiv alimente precum pâinea și cerealele integrale și nu le înlocuim corespunzător, putem reduce inutil aportul de fibre, vitamine și minerale. Eu nu recomand eliminarea unor alimente sau grupe întregi de alimente doar pentru că sunt în trend. Alimentația trebuie individualizată, iar restricțiile ar trebui să aibă întotdeauna un motiv real.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.