Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri economice menite să stabilizeze finanțele publice ale României, afectate de un deficit bugetar în creștere și o datorie publică care a atins un prag critic. Detaliile pachetului au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă susținute de cinci miniștri ai Executivului, în frunte cu vicepremierul Tanczos Barna și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

Miniștrii lui Ilie Bolojan explică măsurile din planul de corecție bugetară

La doar o zi de la declarațiile premierului, mai mulți membri ai Guvernului lui Ilie Bolojan au oferit lămuriri suplimentare privind pachetul fiscal ce va intra în vigoare de luna viitoare.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria, vicepremierul Tanczos Barna, împreună cu miniștrii Finanțelor, Sănătății, Educației și Muncii, au explicat măsurile asumate de Guvern pentru a combate deficitul bugetar.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că este vorba despre „primul pachet de măsuri care vizează corectarea deficitului bugetar”, un demers esențial pentru stabilitatea financiară a României. Acesta a punctat că presiunea timpului și contextul electoral au întârziat adoptarea acestor decizii, însă situația actuală necesită acțiuni ferme.

„Primul lucru care trebuie adresat sunt deficitele gemene, această situație creată în ultimii 10-12 ani. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul apropiat. Trebuie să spunem deschis că deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție. Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri.

Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune.

Suntem presați de timp, pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente, și nu într-un detaliu o să vină domnul Niști și o să explice, aceste corecții fiscal-bugetare. Atât Uniunea Europeană cât și agenția de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet”, a precizat Tanczos Barna.

Explicațiile Ministerului Finanțelor privind creșterea deficitului

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit o analiză comparativă a situației economice din ultimii ani, explicând cauzele care au dus la dezechilibrele actuale. Acesta a subliniat faptul că evoluția cheltuielilor publice a fost una accelerată și nesustenabilă.

„Încep cu evoluția cheltuielilor, în 2021 era de 459 miliarde, iar astăzi 831 miliarde. O creștere de 43% a cheltuielilor. Deficitul în 2021 era 79 miliarde (6,7% din PIB), acum e de 176 miliarde. Datoria publică în 2021 era de 576 miliarde, astăzi prognozăm că va depăși 1100 miliarde sau 58% din PIB. Toate aceste creșteri nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor”, a declarat Nazare.

Ministrul a precizat că România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv și că este necesar un efort de durată pentru a reveni în limitele acceptate de Uniunea Europeană.

„Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult în următorii 5 ani ca să ieșim din acest deficit excesiv.

Capacitatea noastră de negociere este mult redusă. Nu putem să avem o ambiție de a negocia la Bruxelles. Această ștampilă a deficitului excesiv înseamnă neseriozitate”, a punctat el.

Ministrul Economiei a explicat că pachetul fiscal prezentat are rolul de a preveni trei riscuri majore la adresa stabilității economice a României.

În primul rând, este evitată suspendarea fondurilor europene din politica de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană.

Conform oficialului, baza acestei proceduri este deja aprobată, iar în lipsa măsurilor anunțate, procesul ar fi avansat către etape mai restrictive.

Un al doilea risc care este evitat prin aplicarea pachetului ține de menținerea calificativului de investiții al României. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat consecințele economice severe care pot apărea în lipsa adoptării unor corecții bugetare: „Ultima dată când, neluând măsuri, am intrat în incapacitate de plată, a atras foarte multe consecințe. O devalorizare mare care afectează toată populația”, a precizat el.

Un alt obiectiv al pachetului este acela de a permite reluarea negocierilor pentru accesarea împrumuturilor din cadrul PNRR. Potrivit ministrului Economiei, fără adoptarea măsurilor fiscale, aceste finanțări ar fi fost blocate. Efectele directe ale pachetului vor fi vizibile în cadrul Consiliului ECOFIN, programat pentru 8 iulie.

„Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile caare erau în curs. (…) Ne-am finanțat mai ieftin. Practic, indirect scădem costurile de finanțare. Mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe.

Acest pachet a fost negociat cu Comisia. Avem un impact pozitiv, semnale pozitive de la Comisie și în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Consiliului va fi bună”, a mai spus ministrul.

Conținutul pachetului de măsuri fiscale propus de Guvern

Guvernul a publicat în transparență decizională un proiect de ordonanță care cuprinde principalele măsuri de reducere a deficitului. Printre acestea se numără creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor, înghețarea veniturilor și introducerea contribuțiilor de sănătate pentru pensii mai mari.

Documentul propune următoarele schimbări:

  • înghețarea pensiilor, salariilor și altor drepturi sociale;
  • creșterea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea unei cote reduse de 11% pentru alimente, medicamente și alte produse esențiale;
  • introducerea plății CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei;
  • majorarea accizelor la alcool, combustibil și tutun;
  • creșterea impozitului pe profitul băncilor de la 2% la 4%;
  • scumpirea rovinietei.

Implementarea va fi etapizată, cu un prim val de aplicare începând din 1 august 2025 și o a doua fază din ianuarie 2026.

Decizia privind TVA-ul, luată în ciuda opoziției prezidențiale

Creșterea TVA-ului a fost una dintre cele mai controversate măsuri anunțate, având în vedere că președintele Nicușor Dan declarase în campania electorală că acest tip de taxă nu va fi modificat în mandatul său. Premierul Ilie Bolojan a afirmat însă că, după consultări îndelungate cu președintele, acesta a fost convins de necesitatea măsurii.

„Vom reaşeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 şi de 19%. Cele două cote la care propunem reaşezarea sunt cota de 11% şi cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, aşa cum a fost şi până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. Propunem de asemenea ca şi industria Horeca să rămână la acest nivel”, a declarat premierul.

Accize, sănătate și echilibru bugetar

Premierul a mai anunțat și alte modificări fiscale ce vizează venituri suplimentare la buget. Printre acestea se numără majorarea accizelor cu 10% pentru băuturi alcoolice și combustibili. În cazul motorinei, Guvernul va aplica o schemă de compensare pentru firmele de transport.

„E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil. La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat. De asemenea, va creşte şi acciza pentru ţigări”, a spus Ilie Bolojan.

Totodată, premierul a subliniat că este esențială extinderea bazei de contributori la sistemul de sănătate. „Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari”, a declarat șeful Executivului.