DOCUMENT. Ordonanța „austerității”. Ce conține legea care va afecta serios veniturilor românilor

Noile taxe, impozite și restricții bugetare sunt gândite acum de către guvernanți pentru a diminua deficitul României și pentru a o relație mai bună din punct de vedere economic cu Comisia Europeană și agențiile de rating. Implementarea lor este programată în mai multe etape. Prima începe chiar cu 1 august 2025, iar a doua la 1 ianuarie 2026.

Puteți consulta chiar aici proiectul de act normativ, precum și expunerea de motive pentru acesta.

Bolojan anunță noi taxe pentru români

Măsurile care intră în vigoare din 1 august vor genera un impact de 23,36 miliarde lei, adică un echivalent a 1,23% din PIB, în acest an și de 44,48 miliarde lei, aproximativ 2,2% din PIB, în anul următor. Cele aplicate de la 1 ianuarie vor avea un efect de 31,81 miliarde lei, 1,56% din PIB, în 2026. Iar una dintre cele mai relevante măsuri prevede creșterea cotei standard a TVA de la 19% la 21%, măsură aplicată chiar cu data de 1 august.

Premierul României în funcție, Ilie Bolojan, a dezvăluit miercuri că decizia referitoare la majorarea TVA a fost luată în ciuda solicitării președintelui Nicușor Dan. Liderul de la Cotroceni a cerut guvernanților să nu majoreze această taxă. „Din păcate am ajuns la această soluție”, a explicat Bolojan. Declarația a fost făcută miercuri, 2 iulie,  în cadrul unei conferințe de presă.

Bolojan și bugetul la control

„Președintele ne-a cerut să facem tot ceea ce este posibil ca să nu creștem TVA (…) din păcate analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții despre pachetul fiscal am ajuns la această soluție pe care Guvernul și-o asuma astfel încât să evităm riscul de retrogradare iminent, pagubele ar fi incomparabil mai mari”, a spus Ilie Bolojan în cadrul conferinței de presă.

Ilie Bolojan a anunțat că subvenția partidelor politice va fi, de asemenea, diminuată: „Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat șeful Guvernului de la București.

Premierul României a mai precizat, de asemenea, că rectificarea bugetară va fi una negativă. A adăugat apoi că nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. (…) Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. (…) Dacă nu au bani cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. (…) Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă nu avem bani de dat în plus”, a subliniat Ilie Bolojan.

Salarii dublate

Premierul Ilie Bolojan a mai specificat și că, până la final de iulie, Guvernul pe care îl conduce va veni cu o a doua rundă de măsuri. Atunci, ele vor include referiri la pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie. Conform celor spuse de Ilie Bolojan, în administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”. De asemenea, instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor, mai spune liberalul.

„În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a explicat Bolojan.

Potrivit celor menționate de premierul țării, există ministere la momentul de față care au aplicat sporuri între 45% și 50%. În acest fel, spune Bolojan, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”.

„Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan

Bolojan și schimbările din educație

În altă ordine de idei, premierul de la București a mai sugerat și că „creșterea normei didactice cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar”. Și, pe mai departe, bursele acordate elevilor vor fi afectate, căci vor fi implementate o serie de restructurări. O parte dintre aceste burse ar urma să fie eliminate. Pentru această măsură, Guvernul Bolojan a primit deja critici din partea societății civile.

„Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara faptului că este o sumă foarte mare, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a explicat Bolojan.

Pensiile și salariile sub noul Guvern

Ilie Bolojan a atins și subiectul pensiilor și salariilor. El a afirmat că, în anul 2026, nu vor fi aplicate noi majorări de pensii sau salarii în sectorul public. O astfel de măsură, conform liberalului, este temporară și face parte dintr-un pachet de măsuri pentru controlul cheltuielilor bugetare.

„A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a subliniat Bolojan.

Premierul a menționat apoi și că plafonarea va fi valabilă doar pe parcursul anului viitor. A ținut să precizeze că este necesară pentru a stabiliza finanțele publice.