Potrivit lui Nazare, măsura ar fi generat costuri suplimentare pentru bugetul public, ar fi dus la fragmentare decizională și ar fi crescut birocrația.
Nazare a explicat că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) are deja direcții regionale, astfel că înființarea unor structuri județene ar fi creat o arhitectură instituțională fragmentată și mai puțin eficientă. El a subliniat că decizia de anulare a înființării acestor structuri urmărește menținerea unui sistem clar și coerent, eliminând cheltuielile și angajările publice inutile.
Nazare: O arhitectură instituțională fragmentată și mai puțin eficientă
”Eficientizare ANAF: Azi am anulat înfiinţarea structurilor teritoriale judeţene ale Direcţiei Generale Antifraudă din cadrul ANAF. Activitatea structurilor judeţene urma să înceapă la 1 iulie şi ar fi generat costuri suplimentare pentru bugetul public, fragmentare la nivel decizional şi birocraţie în plus, DGAF având în prezent şi direcţii regionale”, a scris, luni seară, pe Facebook, Alexandru Nazare.
Ministrul a adăugat că România nu-și permite o expansiune instituțională care să genereze o birocrație suplimentară. În schimb, următorul pas este creșterea eficienței manageriale printr-un sistem centralizat de coordonare care să performeze la nivel înalt.
”Nu ne permitem expansiune instituţională şi un sistem care să genereze şi mai multă birocraţie. Urmātorul pas este eficienţa managerială, printr-un sistem de coordonare centralizat, care să performeze”, a mai transmis ministrul Finanţelor.
Guvernul a motivat abrogarea prin necesitatea evitării evaluărilor locale disparate, care nu iau în calcul o viziune unitară asupra riscurilor, dar și pentru a preveni costurile administrative suplimentare. Astfel, autoritățile urmăresc o organizare mai eficientă și o reducere a cheltuielilor publice în cadrul luptei antifraudă.
Am trăit pe datorie
”Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanţelor. Ce am găsit şi cum arată România astăzi, faţă de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie bugetară tot mai instabilă.
Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi”, spune ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
Ministrul arată că bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate şi cheltuieli subevaluate, iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecţie la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente.
