Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează: Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului.

Acesta a afirmat că, în perioada scursă de la primul său mandat, s-a conturat un model economic bazat pe consum și pe împrumuturi tot mai costisitoare. În opinia sa, economia a fost vulnerabilizată progresiv, în timp ce bugetele au fost construite pe estimări nerealiste de venituri și pe cheltuieli constant subevaluate.

Nazare: economia, construită pe datorie

Potrivit lui Nazare, ani la rând, românilor li s-a livrat imaginea unei economii în creștere, dar în realitate această evoluție a fost susținută artificial. El a atras atenția că statul a cheltuit bani împrumutați, comportându-se de parcă resursele ar fi fost nelimitate.

”Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanţelor. Ce am găsit şi cum arată România astăzi, faţă de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie bugetară tot mai instabilă.

Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi”, spune ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.

Deficite constante și dublarea datoriei publice

Ministrul a subliniat că România a înregistrat, în ultimii cinci ani, deficite bugetare cronice, toate depășind pragul de 6% din PIB, unele ajungând chiar la niveluri critice de peste 9%. El a reamintit că recomandarea europeană impune un plafon de 3% pentru deficit, prag care a fost ignorat în mod repetat. Acest comportament, considerat de Nazare ca fiind lipsit de responsabilitate, a dus la dobânzi mai mari la împrumuturi, la pierderea încrederii partenerilor internaționali și la dublarea datoriei publice.

”Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condiţiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecinţele?

Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere şubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Şi, cu toate acestea, ne-am comportat ca şi când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoşi, din interior. Cum creştem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susţină ritmul cheltuielilor publice”, a precizat Nazare.

În viziunea sa, una dintre cele mai grave erori a fost ignorarea regulilor bugetare de bază, ceea ce a condus țara într-o spirală a dezechilibrelor financiare. El a susținut că nu s-a pus suficient accent pe consolidarea veniturilor interne și pe construirea unei economii capabile să susțină, din surse proprii, nivelul ridicat al cheltuielilor publice.

Reconstrucția bugetului și nevoia de schimbare

Nazare a declarat că este momentul ca România să se privească în oglindă și să își recunoască greșelile trecutului. El a cerut o asumare colectivă a realităților economice și o reformă profundă a sistemului bugetar.

Reconstrucția bugetului de stat pe baze solide, în opinia sa, trebuie să înceapă cu o întrebare esențială: ce venituri se pot colecta corect și eficient și ce cheltuieli sunt, în mod realist, sustenabile?