Conform analizei realizate de profesorul universitar Cristian Socol, termeni precum „apocalipsa”, „dezastrul” sau „intrarea în incapacitate de plată” sunt adesea folosiți ca instrumente de propagandă politică și nu reflectă situația economică reală. Aceste etichete nu pot înlocui politici publice coerente și nu aduc niciun beneficiu concret pentru cetățeni sau companii, iar invocarea „grelei moșteniri” are un efect aproape nul asupra așteptărilor economice.
Declarațiile alarmiste despre economia României pot afecta încrederea publicului
Declarațiile alarmiste au multiple efecte negative. Ele nu se bazează pe date reale, iar fiind făcute de oficiali de rang înalt, pot crea contagiune economică și socială, generând neîncredere în politicile guvernamentale și în propriile acțiuni ale agenților economici. Acest fenomen poate conduce la profeții care se autoîndeplinesc, unde anticipațiile exagerate determină echilibre economice defavorabile, inclusiv creșterea costurilor de finanțare, reducerea investițiilor străine directe și scăderea nivelului de trai. În plus, stimulii pentru consum, investiții și economii sunt afectați direct, iar informațiile exagerate reduc creșterea economică, împiedică investițiile și limitează crearea de locuri de muncă, scăzând bunăstarea populației.
Declarațiile privind incapacitatea de plată nu au fundament rațional. România nu se află în situația Greciei și nu există riscuri de insolvență fiscală, iar teama de faliment este nejustificată. Incapacitatea de plată presupune o criză de lichiditate externă majoră, dar România nu se află nici măcar în acest scenariu. Necesarul de finanțare pentru 2025, estimat inițial la 231,6 miliarde lei, este acoperit în proporție de 82%, iar chiar și în scenariul unui deficit mai mare, între 252 și 260 miliarde lei, majoritatea finanțării este asigurată.
România dispune de un buffer consistent în trezorerie
România dispune de un buffer consistent în trezorerie, suficient pentru 3-4 luni din necesarul de finanțare brut anual, conform recomandărilor FMI, și de rezerve valutare internaționale la BNR de 72,9 miliarde euro, cu 62% mai mari decât la sfârșitul anului 2021.
Acțiunile de politică monetară au permis menținerea unui curs de schimb relativ stabil, în ciuda incertitudinilor generate de instabilitatea politică, războiul de la granițe și conflictele comerciale internaționale. Indicatorii de adecvare a rezervelor internaționale se află în intervalele recomandate de FMI.
Economia României rămâne pe creștere, fără să înregistreze recesiune tehnică, iar în trimestrul doi din 2025, România a avut cea mai ridicată creștere economică dintre țările UE. Traiectoria susținută de convergență a permis apropierea de Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce alte 10 țări din UE au înregistrat recesiune tehnică în ultimii doi ani. Modelul economic bazat pe investiții oferă perspective de sustenabilitate pe termen lung.
La nivel microeconomic, sănătatea financiară a populației și a companiilor a crescut constant. Depozitele populației au urcat de la 278 miliarde lei la 390 miliarde lei în iunie 2025, iar creditele acordate au crescut de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei. Îndatorarea totală a scăzut de la 53% la 44,2%, iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41%.
