România este pe muchie de cuțit

Situația financiară a României devine tot mai tensionată, iar semnalele de avertizare nu mai pot fi ignorate.

Consilierul prezidențial Radu Burnete, responsabil la Departamentul de Politici Economice și Sociale al Administrației Prezidențiale, a explicat că evoluțiile din acest an confirmă o deteriorare vizibilă a indicatorilor macroeconomici, cu o creștere reală mult sub așteptările oficiale.

Radu Burnete
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

Creșterea economică sub așteptări

Potrivit lui Burnete, bugetul a fost fundamentat pe o estimare de creștere de 2,5%, dar „este cert că această proiecție nu se va materializa”.

În schimb, datele furnizate de Banca Națională a României și de instituțiile internaționale arată o creștere situată între 0 și 1%, ceea ce pune presiune asupra echilibrelor economice.

”Cred că domnul ministru a vrut mai degrabă să dea un semnal de prudenţă, mai degrabă că datele ne arată că România e în recesiune. E adevărat că datele economice s-au înrăutăţit, de-a lungul anului. Aduc aminte că bugetul nostru e construit pe o creştere ipotetică de 2,5%. Şi asta e cert că nu se va materializa.

Şi dacă mă uit la ceea ce spun băncile din România şi instituţiile internaţionale şi BNR-ul, probabil că creşterea va fi undeva între 0 şi 1%”, a arătat consilierul prezidenţial.

Întrebat despre pericolul unei recesiuni, subiect ridicat anterior de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, Burnete a precizat că nu împărtășește o astfel de perspectivă sumbră:

”Eu nu cred că vom avea o recesiune şi sper că vom face tot ce ţine de noi să evităm o posibilă recesiune, pentru că e adevărat, aceste măsuri de redresare a deficitului bugetat, ele prin natura lor sunt recesioniste”, a mai precizat Burnete.

Nu este vorba despre sancțiuni juridice

În privința responsabilității, consilierul a subliniat că nu poate fi vorba de sancțiuni juridice, ci de o răspundere politică.

”Răspunderea principală pentru lucruri de genul ăsta e mai degrabă politică şi se penalizează cu ştampila. Eu tot glumesc uneori că e împuşcat mesagerul. După toţi anii aceştia când deficitul ajunge la 9%, acum sigur că nu ne place de cel care vine sau cea care vine şi ne spune ok, trebuie să reducem, să tăiem”, a subliniat el.

Burnete a amintit și de lecțiile trecutului: în 2009, România a fost criticată de Fondul Monetar Internațional pentru modul iresponsabil în care își construia bugetele.

”Am încercat să-l corectăm, am revenit la metehnele vechi. Sper, sper ca lucrul ăsta să se oprească”, a completat Burnete.

România se află într-o cursă contratimp

Consilierul prezidențial a descris prezentul drept o „cursă contratimp”, în care statul român merge „pe sfoară”.

Acesta spune că o treime din toate cheltuielile publice actuale se bazează pe împrumuturi externe.

”Noi suntem acum într-un soi de cursă contratimp şi mergem cumva pe sfoară. De ce? Datoriile noastre sunt foarte mari şi nevoia statului român de a se finanţa e foarte mare. Eu am mai spus asta. Din cheltuielile noastre publice, deci nu ca procent din PIB, un leu din trei e împrumutat. O treime din toate cheltuielile statului român, în clipa de faţă, trebuie să vină din împrumuturi.

Noi nu ne permitem să pierdem accesul pe pieţele internaţionale, care au o dificultate în a te împrumuta, când ai deficitul de 9% şi nu dai semne că te opreşti. Şi atunci, noi, pe de-o parte, suntem forţaţi să luăm aceste măsuri ca să reducem deficitul. Aceste măsuri, prin natura lor, încetinesc economia”, a declarat Radu Burnete la Antena 3 CNN.

El a făcut o paralelă cu perioada post-criză: după prăbușirea din 2008–2009, România a reușit să traverseze un deceniu de creștere accelerată, în care veniturile au ajuns să fie de trei ori mai mari decât în 2010. Diferența față de atunci, spune Burnete, este că de data aceasta Guvernul caută să evite un șoc economic brutal și să asigure o „aterizare mai lină”. Planul convenit cu Comisia Europeană prevede reducerea graduală a deficitului pe parcursul a șapte ani.

”Am trecut printr-o fază similară după 2008-2009, după care am avut un deceniu de creştere senzaţională aproape, veniturile noastre sunt de trei ori mai mari decât erau în 2010. Ce trebuie, noi, să avem grijă şi sunt sigur că vom reuşi, este, dacă vă aduceţi aminte, în 2009-2010 am avut o scădere foarte bruscă a economiei.

Acum, Guvernul, prin ceea ce face, încearcă să facă aterizarea asta mai lină, de asta şi avem acel plan agreat cu Comisia să reducem deficitul pe şapte ani de zile şi aşa mai departe. Eu zic că suntem în direcţia bună, dar, da, mergem pe sârmă”, a mai spus Burnete.

Importanța prudenței bugetare

În final, consilierul a avertizat asupra importanței prudenței bugetare.

”Atunci când se întâmplă ceva rău, trebuie să poţi băga mâna în buzunar să ajuţi”. ”Dacă tu spargi toate economiile când vremurile sunt bune, nu cred că e cea mai înţeleptă politică publică”, a explicat el.