Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat impactul evaziunii fiscale asupra economiei. Evaziunea fiscală a fost recunoscută drept un fenomen care erodează bugetul de stat, reduce capacitatea instituţiilor publice de a oferi servicii de calitate şi generează inechităţi între contribuabili.
CSAT vrea controale mai dure și răspundere penală
În faţa acestor riscuri, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a subliniat importanţa unei strategii unitare care să vizeze identificarea şi eliminarea reţelelor implicate în evaziune şi fraudă fiscală.
Pentru combaterea eficientă a acestui fenomen, Consiliul a convenit asupra unor direcţii de acţiune imediate. Printre acestea se numără intensificarea controalelor fiscale, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi folosirea tuturor instrumentelor legale pentru recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.
Membrii CSAT au evidenţiat faptul că succesul acestei lupte depinde în mod esenţial de crearea unui cadru de reglementare coerent şi bine articulat, care să includă mecanisme concrete de intervenţie pentru instituţiile abilitate şi norme clare de integritate profesională pentru angajaţi.
„Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili”, este scris într-un comunicat.
Guvernul României şi-a asumat responsabilitatea de a elabora şi promova un cadru normativ adecvat
În acest context, Guvernul României şi-a asumat responsabilitatea de a elabora şi promova un cadru normativ adecvat, care să includă şi prevederi referitoare la răspunderea penală. Aceste reglementări vor avea rolul de a descuraja nu doar comportamentul evazionist propriu-zis, ci şi activităţile de facilitare a acestuia.
„În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcţii imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român. De asemenea, premisa esenţială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare şi control articulat şi coerent, cu mecanisme concrete de intervenţie pentru instituţiile abilitate şi norme de integritate profesională pentru angajaţi”, arată comunicatul.
Astfel, autorităţile române se angajează să adopte măsuri legislative şi administrative ferme, menite să reducă semnificativ evaziunea fiscală, întărind astfel securitatea economică a ţării şi încrederea contribuabililor în echitatea şi eficienţa sistemului fiscal.
„În acest sens, Guvernul României, prin autorităţile publice cu competenţe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât şi activitatea de facilitare”, precizează sursa menționată.
CSAT a aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al DNSC
De asemenea, CSAT a aprobat, în cadrul ședinței de luni, Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), subliniind că nivelul general al amenințării cibernetice în România, pe parcursul anului trecut, a fost unul ridicat. Evaluarea a vizat atât eficiența activității instituției, cât și capacitatea acesteia de a se adapta unui peisaj digital marcat de volatilitate și imprevizibilitate, determinat de provocări provenite din surse multiple.
„Anul trecut, nivelul general al ameninţării cibernetice în ţara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil şi imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului şi modul de adaptare la fluctuaţiile şi provocările din surse multiple”, este scris într-un comunicat transmis după şedinţa CSAT.
Raportul include și o evaluare a stadiului de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, demonstrând gradul de implicare și eficiență în implementarea măsurilor de prevenție și reacție în fața amenințărilor. De asemenea, au fost expuse riscurile și categoriile de amenințări cibernetice care au constituit priorități strategice ale DNSC în 2024, elemente esențiale pentru orientarea politicilor de securitate cibernetică în perioada următoare.
