România, Republica Moldova și Europa, ține ale propagandei rusești
Invitat în ediția de miercuri a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Mădălina Dobrovolschi, politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, a comentat situația din Republica Moldova.
„E o veste excelentă pentru Republica Moldova, pentru frații noștri de peste Prut, pentru România și pentru Europa în ansamblu, mai ales că suntem în mijlocul unui război hibrid și noi, și Republica Moldova, și Europa suntem țintite permanent, zi de zi, de către propaganda Rusiei. Aș spune că acest vot ne-a atras cu adevărat atenția asupra importanței hotărârii de a lupta împotriva dezinformării. Ceea ce am văzut la Chișinău în ultimele luni, poate și după experiența din România și cu lecțiile și învățămintele trase din România – bune, evident, în sensul contracărării și prevenirii ascensiunii forțelor subversive – arată o mobilizare clară a autorităților din Republica Moldova pe toate planurile împotriva războiului informațional.”
Autoritățile din Republica Moldova par să fi învățat din experiența României
Politologul Remus Ștefureac a arătat că autoritățile din Republica Moldova par să fi învățat din experiența României în ceea ce privește combaterea războiului informațional, însă nu este la fel de clar dacă și instituțiile românești au înțeles pe deplin lecțiile trecutului. El a remarcat faptul că, în ultima perioadă, au apărut semnale la nivel înalt, inclusiv din partea președintelui României, care a început să identifice în mod direct și fără ocol adversarii țării, ceea ce reprezintă o schimbare de atitudine. Totuși, Ștefureac a considerat că acest pas, deși important, nu este suficient.
În opinia sa, România are nevoie de o mobilizare amplă a tuturor instituțiilor statului pentru a face față eficient războiului hibrid, un proces care nu presupune neapărat resurse financiare suplimentare, ci mai ales o reformare internă și o redistribuire inteligentă a resurselor existente. El a avertizat că democrația românească a fost grav afectată de influențele externe, fiind „pusă în genunchi”, iar statul aproape capturat de acțiunile subversive ale Rusiei.
Ștefureac a menționat că există deja documente și dovezi care susțin aceste afirmații, printre care dosarul Procurorului General și informații oferite chiar de compania TikTok – controlată de statul chinez – ceea ce, a subliniat el, conferă o greutate suplimentară acestor constatări, întrucât nu provin din surse occidentale, ci dintr-o zonă considerată neutră sau chiar concurentă.
„Putem spune cu certitudine că autoritățile din Republica Moldova au înțeles experiența României. Nu știm încă dacă autoritățile din România au înțeles-o. Vedem mesaje de la nivel înalt, transmise inclusiv de președintele României, care pare să identifice cu subiect și predicat, oarecum în premieră, adversarii României.
Președintele îi numește, îi identifică, nu se ferește și nu se intimidează de anumite termene sau sentințe. Dar asta nu este suficient. Vom avea nevoie de o mobilizare masivă a tuturor instituțiilor , care, pe de-o parte, nu necesită resurse suplimentare, dar presupune să-ți reeduci și să-ți reformezi oamenii din instituții și să realoci resursele existente în combaterea războiului hibrid.
Democrația noastră, am spus-o de multe ori, a fost pusă în genunchi la propriu, iar statul nostru a fost aproape capturat de un adversar, Rusia, în urma unui război hibrid și a agresiunilor informaționale.
Ceea ce s-a întâmplat în România este deja documentat – există, de exemplu, dosarul Procurorului General, și informații transmise de TikTok, o companie deținută de statul chinez, adică nu sunt date transmise de europeni sau americani, ci de chinezi, cu subiect și predicat.”, spune acesta.
Succesul lui Călin Georgescu
Politologul Remus Ștefureac a explicat că, în cel mai recent studiu realizat de INSCOP, a fost reluată o întrebare adresată și în urmă cu un deceniu, pentru a observa evoluția atitudinii românilor față de partidele noi. Comparând datele din 2015 cu cele din 2025, el a arătat că disponibilitatea electoratului de a vota o formațiune politică nouă a crescut semnificativ – de la aproximativ 29% la 51% –, un nivel fără precedent în ultimele trei decenii.
Ștefureac a interpretat această creștere ca pe un semnal clar al neîncrederii tot mai mari față de clasa politică actuală. În opinia sa, românii își doresc lideri competenți și profesioniști, capabili să înțeleagă domeniile pe care le conduc, iar dezamăgirea față de incompetența celor aflați la putere se reflectă direct în intențiile de vot.
El a adăugat că succesul unor politicieni precum George Simion și Călin Georgescu nu s-a datorat unei orientări pro-ruse, atitudine pe care aceștia au evitat să o afișeze public, ci mai degrabă faptului că au mizat pe mesaje dure împotriva corupției și pe o retorică axată pe opoziția dintre competență și incompetență – teme care au rezonat puternic cu nemulțumirea electoratului.
„Am mai făcut un lucru: nu am mai măsurat exact aceeași întrebare în urmă cu 10 ani, între 2015 și 2025, și am prezentat aceste rezultate comparativ. În 2015, aproximativ 29% dintre români erau dispuși să voteze un partid nou. Zece ani mai târziu, în 2025, procentul a crescut la 51%.
Este cel mai mare procent pe care l-am văzut în ultimii 30 de ani privind disponibilitatea de a vota un partid nou. […] Cred că oamenii așteaptă, și asta am observat foarte clar, oameni competenți, oameni pregătiți la nivel înalt. Simt că cei care îi reprezintă nu sunt pregătiți.
Nu poți să vii cu personaje, care nu se pricep la domeniul pe care trebuie să-l conducă și să ai pretenția de a conduce o țară. […] George Simion și Călin Georgescu au obținut scorurile pe care le-au obținut nu pentru că s-au declarat pro-Rusia, pentru că au ascuns acest lucru în campania electorală. Ei au obținut acele scoruri pentru că au avut un mesaj foarte dur anticorupție, un mesaj inclusiv pe zona competență–incompetență.”
