Statul face un prim pas spre normalizarea relației cu mediul de afaceri
Consultantul economic Adrian Negrescu a declarat că pachetul de măsuri reprezintă o gură de oxigen după o perioadă dificilă pentru economie. Potrivit acestuia, inițiativa Ministerului Finanțelor vine într-un moment în care firmele au fost afectate de modificări fiscale frecvente și de lipsa de predictibilitate.
Negrescu consideră că proiectul este, în esență, un set de măsuri tehnice menite să rezolve probleme concrete semnalate de antreprenori, în special cele legate de microîntreprinderi și de gestionarea fluxurilor de numerar.
„După o perioadă turbulentă de patru ani, marcată de creșteri succesive de taxe și de incertitudine legislativă, avem în sfârșit o gură de oxigen, un prim-pas pozitiv în relația dintre stat și mediul de afaceri.
Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul de Finanțe este, în esență, o culegere de măsuri tehnice menite să rezolve disfuncționalități majore reclamate constant de oamenii de afaceri.
Noul proiect, susținut de actuala coaliție de guvernare, vizează corectarea unor prevederi rigide introduse în anii anteriori, oferind soluții concrete pentru microîntreprinderi și pentru fluxurile de numerar ale firmelor mici”, a precizat Adrian Negrescu pentru Agerpres.
Corectarea regimului microîntreprinderilor, una dintre cele mai așteptate modificări
Una dintre modificările centrale vizează regimul microîntreprinderilor, afectat puternic de reducerea plafonului de venituri la 100.000 de euro, aplicată de la 1 ianuarie. Potrivit consultantului, proiectul corectează o anomalie importantă, respectiv caracterul ireversibil al pierderii statutului de microîntreprindere.
Concret, firmele care au fost obligate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la regimul de microîntreprindere dacă cifra de afaceri scade din nou sub pragul de 100.000 de euro. Această flexibilitate este considerată esențială într-un context de încetinire economică.
O altă modificare importantă se referă la tratamentul fiscal al vânzării activelor. Până acum, vânzarea unui bun al firmei, fie că era vorba de un autoturism, un echipament sau un imobil, putea crește artificial cifra de afaceri și putea scoate compania din regimul de impozitare favorabil.
Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o decizie punctuală de management al activelor să conducă la creșteri automate de taxe.
„Poate cea mai importantă prevedere corectează o anomalie majoră: ireversibilitatea pierderii statutului de ‘micro’. Astfel că firmele care au fost forțate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro, o flexibilitate esențială în perioade de contracție economică.
Mai mult, ministrul Finanțelor, dl. Nazare, pare că a ascultat, în sfârșit, solicitările legate de vânzarea activelor. Până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoțând automat firma din regimul de impozitare favorabil.
Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanșeze o creștere a taxelor”, susține Adrian Negrescu.
Mai mult timp pentru angajarea unui salariat
Pachetul de măsuri relaxează și o condiție birocratică importantă. Termenul pentru angajarea unui nou salariat, necesar pentru menținerea statutului de microîntreprindere, crește de la 30 la 90 de zile.
Potrivit consultantului, această modificare oferă antreprenorilor un interval realist pentru recrutarea personalului calificat, mai ales în situații neprevăzute, cum ar fi demisiile bruște.
O altă măsură considerată relevantă vizează sistemul de TVA la încasare. Plafonul actual de 4,5 milioane de lei este apreciat ca fiind depășit de inflație și de evoluția cursului valutar.
„Pachetul de relansare mai vine cu o măsură importantă, menită să combată blocajul financiar, o problemă cronică în relațiile comerciale. În esență, pachetul prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului ‘TVA la încasare’. Limita actuală de 4,5 milioane de lei este considerată depășită de inflație și de evoluția cursului valutar.
Proiectul propune creșterea acestui plafon la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027. Această modificare permite mai multor companii să plătească TVA la stat doar în momentul în care au încasat efectiv factura de la client, și nu la emiterea ei, protejând astfel lichiditățile firmelor care lucrează cu termene lungi de plată.
Dincolo de modificările de ordin tehnic, pachetul semnalează o schimbare de paradigmă în acordarea banilor publici”, a mai afirmat consultantul economic.
Ajutoare de stat condiționate și stimulente pentru listarea la bursă
Pachetul de relansare marchează și o schimbare de abordare în privința ajutoarelor de stat. Acestea vor fi acordate doar companiilor fără datorii la buget și care prezintă planuri de afaceri sustenabile, în sectoare considerate strategice, de la exploatarea resurselor la tehnologie.
Pentru diversificarea surselor de finanțare ale economiei, proiectul introduce super-deduceri și facilități pentru companiile care aleg să se listeze la bursă, cu scopul de a reduce dependența excesivă de creditul bancar.
Printre stimulentele incluse se numără și majorarea plafonului pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei. De asemenea, este prevăzută introducerea amortizării accelerate pentru anumite categorii de investiții, măsuri menite să încurajeze modernizarea și extinderea capacităților de producție.
Predictibilitatea și costurile energiei rămân marile provocări
Adrian Negrescu avertizează că, dincolo de ajustările fiscale, relansarea reală a economiei depinde de predictibilitate și de accesul la energie la prețuri competitive. În condițiile în care statul controlează producători majori de energie, consultantul consideră necesare strategii care să valorifice producția internă pentru reducerea costurilor industriei.
El atrage atenția că firmele, în special IMM-urile, privesc cu prudență promisiunile politicienilor, mai ales în contextul majorării salariului minim și al reducerii facilităților neimpozabile programate pentru mijlocul anului.
„Sper că aceste măsuri sunt doar începutul unui proces de simplificare care să includă și eliminarea unor taxe controversate, precum ‘taxa pe stâlp’ (impozitul pe construcții speciale), a cărei eliminare este promisă abia pentru 2027, sau a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii, redus în prezent la 0,5%.
Totuși, pentru o relansare reală, România are nevoie de mai mult decât ajustări fiscale: este crucial accesul la resurse energetice ieftine. În condițiile în care statul controlează producători majori de energie, este nevoie de strategii care să valorifice producția internă pentru a reduce costurile operaționale ale industriei”, a subliniat consultantul economic.
Potrivit Notei de fundamentare publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor, impactul pachetului de relansare economică asupra veniturilor bugetare este estimat la minus 2,1 miliarde de lei.
Această pierdere ar urma să fie compensată prin diminuarea cheltuielilor bugetare, ca urmare a aplicării proiectului de lege privind măsurile administrative, care însoțește pachetul de relansare economică.
