OUG 52, care a iritat primarii, a fost modificată de Guvern. Ce cheltuieli sunt din nou permise în teritoriu

Guvernul a aprobat modificări la OUG 52/2025, act care a generat dispute puternice în coaliție și critici din partea autorităților locale. Executivul a transmis că noile prevederi urmăresc să mențină disciplina financiară, dar să asigure și o flexibilizare administrativă în privința cheltuielilor pentru bunuri și servicii. Sunt introduse excepții clare pentru proiecte culturale, consultanță necesară investițiilor și servicii publice esențiale, iar autoritățile locale vor putea aproba direct derogări atunci când cheltuielile sunt urgente și nu pot fi amânate.

Guvernul modifică OUG 52 după scandalul din coaliție: flexibilizarea regulilor pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și noi mecanisme pentru autoritățile locale

Guvernul a aprobat, în ședința de luni, o serie de modificări la Ordonanța de Urgență 52/2025, act normativ care a provocat tensiuni puternice în coaliție și critici dure din partea autorităților locale.

Executivul a transmis, într-un comunicat de presă, că aceste ajustări au ca scop clarificarea și îmbunătățirea cadrului privind angajamentele și cheltuielile bugetare pentru categoria „Bunuri și servicii”, pentru a menține disciplina financiară, dar și pentru a introduce un grad mai ridicat de flexibilitate administrativă.

Guvernul a subliniat că intervenția legislativă își propune să asigure o utilizare prudentă și eficientă a resurselor publice, în paralel cu o reducere semnificativă a birocrației, astfel încât instituțiile centrale și locale să nu mai fie obligate să promoveze memorandumuri individuale pentru situații minore sau urgente.

Măsura, justificată de rezultatele financiare din anii anteriori

Executivul a reamintit că, în 2023, regula privind limitarea cheltuielilor din categoria Bunuri și servicii s-a aplicat atât instituțiilor centrale, cât și celor locale, iar acest lucru ar fi generat economii importante în administrația publică și ar fi contribuit la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de capital.

Guvernul a precizat că, în anul 2024, măsura a fost restrânsă doar la administrația centrală, însă în 2025 s-a revenit la o variantă mai echilibrată, aplicată exclusiv categoriei Bunuri și servicii, cu posibilitatea introducerii unor excepții prin memorandum, în situații bine fundamentate. Această procedură ar fi permis o gestionare mai eficientă a resurselor publice și amânarea unor cheltuieli care nu aveau caracter urgent, fără a afecta funcționarea serviciilor esențiale.

Potrivit Guvernului, actualele modificări vin în urma consultărilor cu autoritățile locale și a solicitărilor venite din teritoriu, fiind configurate mecanisme clare pentru exceptarea unor cheltuieli considerate necesare și cu impact redus asupra bugetului general.

Lista completă a excepțiilor introduse

Pentru a evita blocajele semnalate de administrațiile locale, au fost definite explicit categorii de cheltuieli ce vor putea fi efectuate fără aprobări suplimentare:

• Studii şi activitate de consultanţă necesară pentru pregătirea proiectelor de investiţii şi depunerea cererilor de finanţare, inclusiv a celor finanţate din fonduri europene;
• Activităţi cultural-artistice şi de patrimoniu, desfăşurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 şi Legii nr. 422/2001;
• Cheltuieli aferente asistenţei juridice referitoare la arbitrajele litigiile internaţionale;
• Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcţionare a unor servicii publice esenţiale furnizate de structuri ale administraţiei central, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.

Totodată, Executivul a introdus un mecanism derogatoriu special pentru autoritățile locale: dacă o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite vor avea posibilitatea să aprobe direct excepții, pe baza unei note justificative, eliminând necesitatea unei aprobări suplimentare la nivel guvernamental.

Protejarea serviciilor sociale, prioritate în utilizarea excedentului bugetar

Guvernul a mai comunicat că ordonanța modificată permite utilizarea excedentului bugetar local și a disponibilităților din secțiunea de funcționare cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale. Executivul a susținut că această prevedere garantează continuitatea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și previne apariția unor situații critice în comunități.

„Această măsură asigură stabilitatea şi continuitatea serviciilor sociale la nivel local şi sprijină protejarea categoriilor vulnerabile.

Prin modificările aduse, Guvernul continuă procesul de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică şi flexibilă care permite instituţiilor publice să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de eficienţă, transparenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară”, precizează Guvernul României.

Criticile din coaliție și din administrația locală

Modificările vin pe fondul unui scandal intens în interiorul coaliției, dar și al nemulțumirilor exprimate de primari și lideri locali.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, afirmase la începutul lunii octombrie că OUG 52 conține „foarte multe lucruri citite pe bandă” și că trebuie reparată urgent, deoarece ar putea duce la blocaje în administrația locală.

Primarul Craiovei și președinte al Asociației Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, criticase, de asemenea, actul normativ, semnalând că acesta riscă să blocheze pregătirile pentru sezonul rece.

Ea susținea că autoritățile locale nu vor putea realiza lucrări de deszăpezire și nu vor putea achiziționa materiale pentru întreținerea drumurilor, iar interzicerea studiilor de fezabilitate și a expertizelor ar putea împiedica accesarea fondurilor europene.

Și reprezentanții Guvernului recunoșteau problemele ordonanței în forma ei inițială. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, afirma recent că premierul își exprimase intenția de a modifica actul normativ în ședința următoare, însă nu existau atunci detalii privind conținutul concret al schimbărilor. Aceasta menționa că urma să aibă loc o „reevaluare” cu participarea tuturor instituțiilor afectate.