Ordonanța-trenuleț. Producătorii din energie acuză: Mediul de afaceri, din nou ignorat. Aceste decizii adâncesc instabilitatea fiscală

Producătorii din sectorul energetic reacționează după „ordonanța-trenuleț”: „Mediul de afaceri este din nou ignorat. Aceste decizii accentuează instabilitatea fiscală”, avertizează Federația Patronală a Energiei (FPE).

Producătorii din energie au răbufnit după „Ordonanța-trenuleț”

Federația Patronală a Energiei (FPE), organizație care reprezintă aproximativ 95% din industria de petrol și gaze din România și care are o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor pentru reducerea emisiilor, critică dur modul de elaborare a noii „ordonanțe-trenuleț”. Potrivit FPE, actul normativ a fost conceput fără consultarea mediului de afaceri și va avea un impact semnificativ asupra activității companiilor din sector.

Reprezentanții federației atrag atenția că, într-un context economic și social profund instabil, măsurile incluse în Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor acte normative, au fost elaborate în lipsa unei consultări transparente. De asemenea, FPE reclamă lipsa timpului necesar pentru analiză și absența unui dialog social real cu reprezentanții mediului economic.

„Mediul de afaceri este din nou ignorat, iar aceste decizii adâncesc instabilitatea fiscală”, au transmis oficialii FPE într-un comunicat difuzat marți după-amiază, în urma analizei celor aproape 80 de pagini ale proiectului de act normativ publicat în transparență decizională luni noapte.

Printre prevederile cu impact major asupra industriei se numără așa-numita „taxă pe stâlp”, respectiv impozitul pe construcții, a cărui aplicare este propusă să fie prelungită până la finalul anului 2027.

Potrivit proiectului de OUG, În prezent, impozitul pe construcții se aplică anual, cu cote diferite, astfel:

a) o cotă de 0,5% asupra valorii nete a construcțiilor, altele decât cele prevăzute la lit. b), pentru care nu se datorează impozit pe clădiri/taxa pe clădiri;

b) o cotă de 0,25% asupra valorii construcțiilor din contracte/acorduri sau alte acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere, în cazul celor aparținând domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Potrivit art. XXIII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost prorogat până la data de 31 decembrie 2025, inclusiv, termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural.

Potrivit art. XXIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a fost prorogat până la data de 31 decembrie 2025, inclusiv, termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.

„Din necesități de consolidare bugetară, sistemul de impozitare se va aplica până la data de 31 decembrie 2027, inclusiv”, se arată în proiect.

„Reclamăm public lipsa unei consultări transparente, fără timp suficient pentru analiză și fără un dialog social autentic cu reprezentanții mediului economic. Federația consideră că aceste inițiative încalcă principiile bunei guvernări, ignoră promisiunile recente făcute de Guvern în relația cu patronatele și riscă să distorsioneze concurența, să descurajeze investițiile și să afecteze funcționarea unui sector strategic pentru economie”, a declarat Daniel Apostol, director general al FPE, care atrage atenția și asupra problemei suprataxării și a prelungiruu unor măsuri ce fuseseră anunțate ca temporare.

Industria petrolului și gazelor avertizează: impozitele suplimentare și noile taxe riscă să destabilizeze piața energetică

În același timp, reprezentanții industriei subliniază că menținerea impozitelor suplimentare în sectorul petrolului și gazelor, alături de introducerea unor noi măsuri fiscale, va avea efecte negative asupra întregii piețe energetice, afectând investițiile, competitivitatea și securitatea energetică.

„FPE își exprimă opoziția fermă față de prelungirea Ordonanțelor de urgență nr. 5/2013 și nr. 6/2013, concomitent cu menținerea impozitului pe cifra de afaceri aplicabil sectorului de țiței și gaze, măsuri care accentuează suprataxarea și afectează grav sectoare economice strategice. Aceste decizii adâncesc instabilitatea fiscală și subminează capacitatea industriei de a susține investiții pe termen lung”, arată reprezentanții industriei.

Potrivit oficialilor FPE, într-un context regional și internațional caracterizat de o competiție economică tot mai intensă, România are nevoie de o industrie solidă, susținută de un sector energetic stabil, coerent și predictibil.

„Politicile fiscale impredictibile, adoptate fără consultare și fără o viziune coerentă, slăbesc competitivitatea economică și pun în pericol securitatea energetică. Iar asigurarea securității energetice și tranziția către tehnologii verzi presupun investiții masive, imposibil de realizat într-un climat fiscal instabil. Menținerea unui cadru fiscal predictibil nu este o solicitare formală a industriei, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea economică sustenabilă”, se arată în comunicarul transmis.

Federația arată că sectorul energetic și-a dovedit în mod constant responsabilitatea fiscală, contribuind în anul 2022 cu 48,8 miliarde de lei la bugetul general consolidat, ceea ce reprezintă o creștere de 62% față de anul precedent. Totodată, reprezentanții FPE precizează că acest nivel ridicat al contribuției a fost generat în principal de majorarea accelerată a impozitelor suplimentare, în special în domeniul gazelor naturale.

FPE solicită Guvernului consultări reale și timp suficient pentru analiza proiectului de OUG privind Codul fiscal

În acest context, Federația cere un dialog social autentic, constant și substanțial, în care punctele de vedere ale industriei să fie luate în considerare și integrate în procesul decizional. Reprezentanții FPE subliniază că este necesar un timp adecvat pentru analiza proiectului, evaluări de impact detaliate și consultări reale, și nu adoptarea unor decizii în regim de urgență, fără o bază economică solidă.

„Totodată, Federația subliniază că orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunțată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare și integrată într-un calendar multianual de politici fiscale, care să ofere mediului economic predictibilitatea necesară pentru planificarea investițiilor și dezvoltarea pe termen lung. În lipsa acestor principii, România riscă să piardă investiții strategice, locuri de muncă și oportunități de dezvoltare într-un sector vital pentru economie”, potrivit reprezentanților industriei.

Solicitările FPE:

Inițierea unor consultări reale și transparente cu industria și patronatele reprezentative;

Adoptarea unor politici fiscale predictibile, anunțate din timp și integrate într-un cadru multianual coerent;

Reanalizarea măsurilor fiscale propuse, având în vedere impactul economic real.

„Federația Patronală a Energiei își reafirmă disponibilitatea de a contribui activ, cu expertiză și date concrete, la construirea unei politici fiscale echilibrate, sustenabile și orientate spre viitor, în beneficiul economiei României”, au conchis oficialii FPE.