Ora de iarnă 2026 aduce riscuri pentru sănătate. Medicii Tudor Ciuhodaru și Beatrice Mahler explică ce se întâmplă în organism și cât durează adaptarea

România trece la ora de iarnă chiar în noaptea aceasta, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Medicii Tudor Ciuhodaru și Beatrice Mahler avertizează că modificarea programului poate afecta somnul, concentrarea, digestia și sănătatea cardiovasculară. Ce simptome pot apărea, cât durează adaptarea organismului și ce măsuri recomandă specialiștii pentru această perioadă?

Schimbarea orei de iarnă 2026. Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor pentru sănătate și recomandă cinci măsuri simple

România trece la ora de iarnă în noaptea aceasta (24 spre 25 octombrie 2026), când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Deși schimbarea permite o oră suplimentară de somn, organismul poate avea nevoie de mai multe zile pentru adaptare.

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor cardiovasculare și psihice, iar medicul Beatrice Mahler explică efectele asupra somnului, digestiei și metabolismului.

România trece la ora de iarnă, iar organismul poate avea nevoie de două săptămâni pentru adaptare

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026, România trece la ora de iarnă. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Deși schimbarea oferă o oră în plus de somn, modificarea programului poate influența funcționarea organismului. Medicul Tudor Ciuhodaru, șeful Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, a explicat pentru DCNews că adaptarea poate fi însoțită de simptome diverse și de agravarea unor afecțiuni existente.

Medicul a atras atenția că majoritatea oamenilor se adaptează fără dificultăți majore, însă particularitățile fizice și psihice individuale pot influența durata procesului. El a explicat că organismul poate avea nevoie de aproximativ 15 zile pentru a se adapta complet la modificarea programului.

„Majoritatea oamenilor se adaptează ușor la schimbarea orei. Modificările asupra organismului se fac complet în circa 15 zile, dar, atenție, particularitățile fizice și psihice individuale influențează mult cum se realizează această adaptare.

În fiecare an eu sunt de gardă și în aceste zile mulți pacienți ajung la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași cu o simptomatologie polimorfă, care merge chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni.

Toate acestea se întâmplă deoarece modificarea acestei ore de trezire duce la un stres la care organismul reacționează cu creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii”, ne-a spus medicul Tudor Ciuhodaru.

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că schimbarea orei poate crește riscul de infarct și de suicid

Printre efectele care trebuie urmărite se numără tulburările de somn, oboseala, anxietatea și dificultățile de concentrare. Potrivit medicului, schimbarea orei poate fi asociată și cu două riscuri importante: creșterea riscului de infarct miocardic și creșterea riscului suicidar.

Ciuhodaru a explicat că riscul cardiovascular poate fi influențat de modificările tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac, în timp ce dereglările neuropsihice pot afecta starea emoțională și capacitatea de concentrare. În opinia sa, persoanele active profesional și cele cu vulnerabilități psihice trebuie să acorde o atenție deosebită simptomelor apărute după trecerea la ora de iarnă.

„Atenție, mare atenție, sunt două riscuri majore. Riscul de infarct crește cu 50% timp de 3 zile după schimbarea orei și sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Pe de altă parte, crește și riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la cei depresivi, cu vulnerabilități psiho-emoționale.

Practic, modificările de oră sunt reflectate de inima noastră, modificările cardiovasculare fiind pe primul plan.

Se manifestă prin variații ale tensiunii arteriale și variații ale tulburării de ritm cardiac, care duc până la agravarea patologiei cardiovasculare și chiar până la risc de infarct miocardic acut. Pe de altă parte, și modificările neuropsihice sunt majore. Vorbim aici despre modificări ale calității somnului: insomnie sau somnolență.

În plus, putem avea astenie, apatie, anxietate, agitație, irascibilitate, tulburări de concentrare și memorie, dureri de cap, amețeli, modificarea apetitului sau acea dereglare afectivă sezonieră și risc suicidar”, a mai explicat medicul.

Printre simptomele care pot apărea în perioada de adaptare se numără:

• insomnia sau somnolența;
• astenia și apatia;
• anxietatea și agitația;
• irascibilitatea;
• tulburările de concentrare și de memorie;
• durerile de cap și amețelile;
• modificările apetitului;
• dereglările afective sezoniere.

Ciuhodaru recomandă evaluarea medicală atunci când apar simptome după schimbarea orei

Medicul a avertizat că manifestările apărute după modificarea programului nu trebuie puse automat pe seama trecerii la ora de iarnă. Unele simptome pot indica existența unor probleme medicale care necesită diagnostic și tratament.

El a subliniat că evaluarea de specialitate este importantă mai ales atunci când apar manifestări neurologice, deoarece acestea pot avea și alte cauze decât dereglarea ritmului obișnuit de somn.

„Ceea ce vreau să rețineți pentru că este extrem de important, este că sub această simptomatologie polimorfă, nespecifică, se pot ascunde și alte cauze. De asta este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Nu o dată s-a întâmplat ca în spatele modificărilor neurologice determinate de schimbarea orei să fie în spate un accident vascular cerebral sau un sindrom vestibular”, a mai declarat dr. Tudor Ciuhodaru.

Cele cinci recomandări ale medicului Tudor Ciuhodaru pentru o adaptare mai ușoară

Pentru a reduce dificultățile asociate schimbării orei, Ciuhodaru recomandă organizarea activităților și evitarea factorilor care pot accentua stresul organismului. Totodată, medicul încurajează petrecerea timpului în aer liber, mișcarea și o alimentație bazată pe fructe și legume proaspete.

Cele cinci măsuri recomandate de medic sunt:

1. Planificarea corespunzătoare a activității, astfel încât organismul să se poată adapta noului program.
2. Evitarea suprasolicitării și a substanțelor psihoactive, precum și a situațiilor conflictuale care pot amplifica stresul.
3. Petrecerea unui timp cât mai îndelungat în aer liber, pentru a menține un program echilibrat.
4. Practicarea mișcării, inclusiv prin plimbări regulate.
5. Adoptarea unei alimentații bogate în fructe și legume proaspete.

Beatrice Mahler explică modul în care trecerea la ora de iarnă afectează somnul și metabolismul

Recomandări pentru perioada de adaptare a oferit și Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și fost manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Aceasta a explicat, într-o postare pe Facebook, că organismul trebuie să își ajusteze ritmul circadian chiar și atunci când schimbarea presupune câștigarea unei ore de somn.

Ritmul circadian este coordonat de ceasul biologic central din creier, care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Atunci când programul social se modifică, semnalele asociate foamei, somnului și stării de alertă pot apărea la ore diferite față de cele cu care organismul era obișnuit.

Potrivit explicațiilor oferite de Beatrice Mahler, studiile indică o pierdere medie de aproximativ 50 de minute de somn după schimbarea orei. Dereglările ritmului circadian pot persista până la patru zile și pot influența dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare. Aceste efecte pot contribui temporar la creșterea numărului de greșeli la locul de muncă și a riscului de accidente rutiere.

Medicul a atras atenția și asupra efectelor metabolice. În primele zile după schimbarea orei, evacuarea stomacului poate fi mai lentă, în special după prima masă a zilei. De asemenea, procesarea alimentelor poate fi temporar afectată, cu valori mai ridicate ale glicemiei și trigliceridelor după mese.

Totodată, scăderea temporară a arderii caloriilor poate favoriza stocarea energiei sub formă de țesut adipos. În plan cardiovascular, schimbarea bruscă a ritmului obișnuit poate fi asociată cu o creștere ușoară a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare.

Adaptarea poate dura până la două săptămâni, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice

Beatrice Mahler a precizat că efectele metabolice ale schimbării orei sunt reversibile. În cazul unui decalaj de numai o oră, simptomele sunt, de regulă, ușoare și pot dispărea în una până la trei zile, pe măsură ce ceasul biologic se resincronizează cu lumina naturală.

Procesul de adaptare poate dura însă mai mult în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, ajungând până la două săptămâni.

Pentru a facilita această tranziție, medicul recomandă menținerea unui program constant de somn, cu ore stabile de culcare și trezire. Chiar dacă trecerea la ora de iarnă oferă teoretic o oră suplimentară de somn, păstrarea unei rutine regulate rămâne importantă.

O altă recomandare vizează expunerea la lumina naturală dimineața. Lumina solară reprezintă principalul semnal care ajută la reglarea ceasului biologic, astfel că ieșirea în aer liber sau petrecerea timpului lângă o fereastră în primele ore ale zilei pot susține adaptarea.

De asemenea, Mahler recomandă mese mai ușoare dimineața, în special în primele două-trei zile după schimbarea orei, pentru a evita suprasolicitarea sistemului digestiv.

În concluzia postării sale, medicul a subliniat importanța somnului pentru sănătate și faptul că efectele schimbării orei nu se limitează la senzația de oboseală.

„Trecerea la ora de iarnă presupune un efort de adaptare din partea organismului nostru, un proces mai puțin resimțit de persoanele sănătoase, dar cu un impact sistemic real.

Principala verigă de echilibru afectată este somnul, iar cantitatea și calitatea acestuia sunt esențiale pentru o viață trăită în sănătate”, a scris Beatrice Mahler pe pagina sa de Facebook.

Parlamentul European a susținut eliminarea schimbării orei, dar statele membre nu au ajuns la un acord

Discuțiile privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Uniunea Europeană durează de mai mulți ani. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea acestei practici, după o consultare publică la care au participat 4,6 milioane de persoane. Dintre acestea, 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a susținut eliminarea schimbării sezoniere a orei. Cu toate acestea, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord privind aplicarea măsurii, astfel că practica a fost menținută.

Tudor Ciuhodaru a criticat întârzierea unei decizii la nivel european și a susținut că necesitatea schimbării orei nu mai corespunde realităților actuale, în timp ce pentru unele persoane poate reprezenta o sursă de disconfort sau îngrijorare.

„Una dintre soluții ar putea fi renunțarea la schimbarea orei, așa cum de altfel s-a întâmplat și în SUA”, a subliniat Ciuhodaru.