Trecerea la ora de iarnă: semnalele prin care organismul arată că are probleme. Ce se schimbă în somn, energie și dispoziție

Trecerea la ora de iarnă poate fi însoțită de oboseală, somnolență în timpul zilei, dificultăți de concentrare și modificări ale dispoziției. Deși ceasurile se dau înapoi cu o oră, organismul nu își modifică întotdeauna imediat ritmul biologic, iar diferența dintre programul obișnuit și ceasul intern poate fi resimțită în primele zile după schimbare.

Trecerea la ora de iarnă schimbă ritmul organismului. Semnele pe care nu trebuie să le ignori

Adaptarea depinde de mai mulți factori, printre care programul de somn, expunerea la lumină, activitatea zilnică și particularitățile individuale. Pentru unele persoane, schimbarea este aproape imperceptibilă, în timp ce altele pot observa modificări ale nivelului de energie, ale apetitului sau ale capacității de a se concentra.

Potrivit informațiilor publicate de specialiștii din domeniul somnului și de cercetătorii care studiază ritmurile circadiene, efectele schimbării orei trebuie analizate în raport cu mecanismele prin care organismul își reglează alternanța dintre somn și starea de veghe. Nu toate simptomele apărute în această perioadă sunt provocate automat de schimbarea orei, iar intensitatea lor diferă de la o persoană la alta.

Ceasul biologic, primul care resimte schimbarea

Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un ciclu biologic de aproximativ 24 de ore care reglează alternanța dintre somn și veghe și influențează numeroase procese fiziologice. Lumina naturală reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care sincronizează acest ritm cu mediul înconjurător.

Atunci când ora oficială se modifică, programul social se schimbă brusc, însă ceasul biologic nu se sincronizează neapărat în același ritm. Această diferență poate influența momentul în care apare senzația de somn, ora trezirii și nivelul de vigilență din timpul zilei.

Odată cu trecerea la ora de iarnă, diminețile devin mai luminoase la aceeași oră indicată de ceas, însă se întunecă mai devreme după-amiaza și seara. Modificarea intervalului de lumină naturală poate influența rutina zilnică și felul în care organismul își reglează ciclul somn-veghe.

O poziție publicată de American Academy of Sleep Medicine în Journal of Clinical Sleep Medicine explică importanța sincronizării dintre ceasul biologic și alternanța naturală dintre lumină și întuneric. Totuși, efectele trecerii la ora de iarnă nu trebuie confundate cu cele ale trecerii la ora de vară, când ceasurile sunt date înainte, iar timpul disponibil pentru somn poate fi redus.

Oboseala și somnolența, printre primele semnale

Unul dintre cele mai ușor de observat efecte ale schimbării programului este modificarea senzației de somnolență. Unele persoane se pot trezi mai devreme decât în mod obișnuit, pot simți nevoia să se culce mai devreme seara sau pot avea impresia că nivelul de energie scade în a doua parte a zilei.

Oboseala poate apărea și atunci când durata somnului nu pare să se fi modificat semnificativ. Calitatea odihnei, regularitatea orelor de culcare și trezire și sincronizarea dintre programul personal și ritmul biologic contribuie la felul în care organismul gestionează schimbarea.

Un studiu publicat în Journal of Sleep Research a analizat date privind somnul a 11.780 de participanți din UK Biobank. Cercetătorii au constatat că, în duminica trecerii la ora de iarnă, durata medie a somnului a fost cu aproximativ 33 de minute mai mare decât în duminica precedentă și cu 38 de minute mai mare decât în duminica următoare. Rezultatele arată că ora suplimentară oferită de schimbarea ceasului poate fi reflectată în durata somnului, dar nu demonstrează că toate persoanele se adaptează imediat sau în același fel.

Somnolența persistentă în timpul zilei, dificultatea de a rămâne treaz în activitățile obișnuite și senzația de epuizare pot indica și alte cauze, mai ales dacă simptomele existau înainte de schimbarea orei. De aceea, durata și intensitatea manifestărilor sunt importante pentru a diferenția o adaptare temporară de o problemă care necesită evaluare medicală.

Dificultățile de concentrare și scăderea atenției

Un alt semnal care poate apărea în perioada de adaptare este diminuarea capacității de concentrare. Persoanele care nu se odihnesc suficient sau al căror ritm de somn este temporar dereglat pot observa că le este mai greu să urmărească o activitate, să ia decizii rapide ori să își mențină atenția pentru perioade mai lungi.

Aceste manifestări sunt asociate în principal cu somnolența și cu modificările programului de somn, nu cu o reacție universală la trecerea la ora de iarnă. În plus, schimbarea sezonieră a luminii naturale poate modifica rutina de dimineață și de seară, influențând intervalele în care o persoană se simte alertă.

Institutul Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională din Statele Unite, parte a CDC, arată că schimbările bruște ale programului pot perturba temporar somnul și ritmurile circadiene. În perioada de adaptare, somnolența și reducerea vigilenței pot favoriza erorile, inclusiv în activitățile care necesită atenție susținută.

Din acest motiv, persoanele care se simt mai obosite în primele zile după schimbarea orei trebuie să acorde atenție activităților care presupun reacții rapide, în special conducerii unui autovehicul. Riscul concret depinde de nivelul de somnolență, de durata somnului și de alți factori individuali, nu doar de schimbarea ceasului.

Schimbările de dispoziție și efectele reducerii luminii naturale

Odată cu apropierea sezonului rece, zilele se scurtează, iar intervalul de lumină naturală disponibil după terminarea programului de lucru se reduce. Pentru unele persoane, această schimbare poate coincide cu o dispoziție mai scăzută, cu diminuarea motivației sau cu o senzație mai frecventă de lipsă de energie.

Este importantă diferența dintre efectul schimbării orei și cel al sezonului. Trecerea la ora de iarnă are loc într-o perioadă în care durata zilei continuă să scadă, astfel încât modificările de dispoziție pot fi influențate de mai mulți factori. Apariția lor nu înseamnă automat că există o afecțiune psihică.

Cercetările asupra schimbărilor sezoniere ale orei au identificat rezultate diferite în ceea ce privește sănătatea mintală. O analiză sistematică publicată în 2026, care a evaluat 157 de studii din 36 de țări, nu a identificat un tipar clar și constant al efectelor asupra rezultatelor psihiatrice. Autorii au subliniat că studiile diferă prin metodologie și că dovezile disponibile nu susțin afirmația că toate schimbările sezoniere ale orei produc efecte negative uniforme asupra sănătății.

Dacă tristețea, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, tulburările de somn sau lipsa de energie persistă și afectează viața de zi cu zi, simptomele nu ar trebui puse exclusiv pe seama trecerii la ora de iarnă. În astfel de situații, evaluarea unui specialist poate ajuta la identificarea cauzei.

Apetitul și rutina zilnică pot suferi modificări

Schimbarea orei poate influența indirect și programul meselor, mai ales atunci când orele de trezire, de culcare și de activitate fizică se modifică. Unele persoane pot observa că le este foame mai devreme sau mai târziu decât de obicei, în timp ce altele nu constată nicio schimbare.

Ritmul circadian contribuie la coordonarea mai multor procese fiziologice, inclusiv a celor asociate metabolismului. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că simpla trecere la ora de iarnă determină în mod inevitabil modificări importante ale apetitului sau ale greutății corporale.

Programul meselor, nivelul activității fizice, calitatea somnului și obiceiurile alimentare pot contribui împreună la schimbările resimțite în această perioadă. De aceea, orice modificare a apetitului trebuie interpretată în contextul general al stilului de viață și al stării de sănătate.

Cât durează adaptarea organismului la noua oră

Perioada de adaptare diferă de la o persoană la alta. Potrivit informațiilor publicate de CDC prin Institutul Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională, organismul poate avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la noile ore de somn, de masă și de activitate. Acest interval este orientativ și nu reprezintă o regulă valabilă pentru toată lumea.

Pentru a susține adaptarea, este utilă păstrarea unui program regulat de culcare și trezire, inclusiv în zilele libere. Expunerea la lumină naturală dimineața, activitatea fizică desfășurată regulat și reducerea luminii puternice seara pot contribui la menținerea unui ritm somn-veghe mai stabil.

De asemenea, este important ca somnul să aibă o durată suficientă pentru nevoile individuale. Consumul de cafeină în apropierea orei de culcare și utilizarea dispozitivelor luminoase seara pot îngreuna adormirea pentru unele persoane, mai ales dacă programul de odihnă este deja perturbat.

Dacă dificultățile de somn, oboseala accentuată sau problemele de concentrare nu se ameliorează după perioada inițială de adaptare ori afectează activitățile zilnice, este indicată discutarea simptomelor cu un medic. Manifestările persistente pot avea cauze care nu sunt legate direct de schimbarea orei și trebuie evaluate în funcție de istoricul și starea generală de sănătate.