Depresia circadiană, un nou subtip de depresie. Ce legătură are ceasul biologic cu simptomele bolii

Somnul prelungit, trezirea cu senzația de epuizare și obiceiul de a sta treaz până târziu pot ascunde mai mult decât o rutină dezechilibrată. Cercetătorii australieni au identificat un subtip de depresie legat de ceasul biologic, prezent la aproape un sfert dintre participanții la un studiu amplu, care ar putea schimba abordarea tratamentului.

Un nou subtip de depresie, identificat de cercetătorii australieni. Aproape un sfert dintre pacienți sunt afectați

Cercetătorii din Australia au identificat un subtip de depresie asociat cu perturbarea ceasului biologic intern al organismului, care reglează ciclul de 24 de ore al somnului și stării de veghe. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente comportamentale și medicale adaptate mai bine nevoilor pacienților.

Studiul a analizat date clinice și genetice de la peste 10.000 de australieni diagnosticați cu depresie severă, recurentă sau persistentă. Cercetătorii au constatat că aproape un sfert dintre participanți prezentau acest subtip, denumit „depresie circadiană”, potrivit unui comunicat publicat miercuri, 21 octombrie, de Universitatea din Sydney.

Conform studiului publicat în British Journal of Psychiatry, depresia circadiană se caracterizează prin manifestări precum variațiile sezoniere ale simptomelor depresive, prelungirea duratei somnului în perioadele în care depresia se manifestă, trezirea cu senzația de epuizare și tendința de a rămâne treaz până târziu în noapte.

Depresia circadiană, asociată cu simptome mai severe și risc crescut de sinucidere

Persoanele cu depresie circadiană aveau o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecțiune la o vârstă mai fragedă și prezentau simptome mai severe, inclusiv un nivel mai ridicat al gândurilor legate de sinucidere.

Potrivit studiului, aceste persoane aveau și riscuri genetice mai mari de a dezvolta afecțiuni inflamatorii și cardiovasculare, precum și tulburări de neurodezvoltare, inclusiv tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).

Cercetătorii au constatat că acest subtip de depresie răspunde mai slab la tratamentele obișnuite cu antidepresive care acționează asupra serotoninei. În schimb, pacienții ar putea beneficia mai mult de terapii comportamentale și medicale care vizează mecanismele cerebrale implicate în reglarea ceasului biologic, precum administrarea de melatonină, utilizarea antidepresivelor care acționează asupra acestui hormon și terapia cu lumină.