De ce ne simțim mai obosiți toamna. Specialiștii atrag atenția asupra simptomelor care nu trebuie ignorate

Odată cu venirea toamnei, scurtarea zilelor și scăderea temperaturilor determină organismul să se adapteze treptat unui nou ritm. Pentru multe persoane, această tranziție poate fi însoțită de oboseală accentuată, somnolență pe parcursul zilei sau modificări ale programului de odihnă.

De ce ne simțim mai obosiți toamna

Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog cu competențe în somnologie, a explicat modul în care schimbarea anotimpului influențează somnul și nivelul de energie, precum și măsurile care pot ușura adaptarea.

Oboseala persistentă, care se agravează sau afectează activitățile cotidiene, nu ar trebui atribuită automat schimbării anotimpului.

Schimbarea anotimpului presupune mai mult decât scăderea temperaturilor. Aceasta aduce modificări ale duratei zilei, ale expunerii la lumină naturală, ale rutinei zilnice și, uneori, ale nivelului de activitate fizică.

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin treptat mai scurte, iar organismul beneficiază de mai puțină lumină naturală decât în timpul verii. Reducerea expunerii la lumină poate influența ritmul circadian, cunoscut și drept ceasul biologic intern, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.

Pentru unele persoane, adaptarea la noile condiții poate fi însoțită de o oboseală mai accentuată, somnolență în timpul zilei, lipsă de energie sau dificultăți de concentrare. În cele mai multe situații, aceste manifestări pot reprezenta o etapă firească de acomodare a organismului la schimbările sezoniere și nu indică automat existența unei probleme de sănătate.

„Schimbarea anotimpului nu înseamnă doar temperaturi mai scăzute, ci și modificări ale duratei zilei, ale expunerii la lumină naturală, ale rutinei zilnice și, uneori, ale nivelului de activitate fizică.

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin treptat mai scurte, iar organismul beneficiază de mai puțină lumină naturală decât în timpul verii. Această reducere poate influența ritmul circadian, cunoscut drept «ceasul biologic» intern, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.

Pentru unele persoane, adaptarea la noile condiții poate fi însoțită de oboseală mai accentuată, somnolență pe parcursul zilei, lipsă de energie sau dificultăți de concentrare. În cele mai multe situații, aceste manifestări pot reprezenta o etapă firească de acomodare a organismului la schimbările sezoniere și nu indică automat existența unei probleme de sănătate.”, a explicat Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog cu competențe în somnologie, pentru Digi24.

Cum influențează lumina ritmul circadian și somnul

Lumina reprezintă unul dintre principalii factori care reglează ritmul circadian și ciclul somn-veghe. Seara, pe măsură ce intensitatea luminii scade, crește secreția de melatonină, hormon care pregătește organismul pentru odihnă.

În schimb, expunerea la lumină dimineața contribuie la reducerea secreției de melatonină și favorizează starea de vigilență.

Toamna, scurtarea perioadei în care există lumină naturală poate influența acest mecanism. Unele persoane pot observa că se trezesc mai greu, adorm la ore diferite sau se simt mai puțin odihnite.

Și expunerea la lumină artificială seara poate avea un rol. Utilizarea telefonului, televizorului sau laptopului în această perioadă poate îngreuna instalarea somnului.

„Lumina este unul dintre principalii factori care reglează ritmul circadian și ciclul somn-veghe. Seara, pe măsură ce intensitatea acesteia scade, crește secreția de melatonină, hormon care pregătește organismul pentru odihnă. În schimb, expunerea la lumină dimineața contribuie la reducerea secreției și favorizează starea de vigilență.

Toamna, scurtarea intervalului de lumină naturală poate influența acest mecanism, iar unele persoane pot observa că se trezesc mai greu, adorm la ore diferite sau se simt mai puțin odihnite. Totodată, expunerea la lumină artificială seara, în special prin utilizarea telefonului, televizorului sau laptopului, poate îngreuna instalarea somnului”, a mai spus specialistul pentru sursa menționată.

Cât timp are nevoie organismul pentru a se adapta

Nu există un interval de adaptare valabil pentru toată lumea. Durata acestei perioade poate varia în funcție de programul de odihnă, expunerea la lumină, nivelul de activitate fizică, stres și starea generală de sănătate.

Pentru multe persoane, manifestările sunt ușoare și se estompează treptat, în decurs de câteva zile sau săptămâni.

Este importantă însă diferențierea între o perioadă firească de adaptare și o stare de oboseală persistentă. Potrivit specialiștilor în somnologie, oboseala care persistă, se agravează sau începe să afecteze activitățile cotidiene nu ar trebui pusă automat pe seama schimbării anotimpului.

O atenție deosebită este necesară atunci când oboseala este însoțită de sforăit puternic, pauze respiratorii observate în timpul somnului, treziri repetate, dureri de cap dimineața, somnolență excesivă pe parcursul zilei sau dificultăți importante de concentrare.

În astfel de situații, este recomandată o evaluare medicală. Odihna insuficient de reconfortantă poate avea numeroase cauze, iar ceea ce pare inițial o simplă oboseală de toamnă poate ascunde, uneori, o tulburare de somn care necesită investigații.

Cum ne putem adapta mai ușor programul de somn

Un prim pas pentru adaptarea mai ușoară la schimbarea anotimpului este menținerea unui orar regulat de odihnă. Culcarea și trezirea la ore apropiate în fiecare zi, inclusiv în weekend, oferă un reper stabil și pot facilita adaptarea ceasului biologic.

Un rol important îl are și expunerea la lumină naturală, în special în prima parte a zilei. O plimbare în aer liber dimineața poate sprijini sincronizarea ritmului circadian și poate ajuta organismul să diferențieze mai clar perioada de activitate de cea destinată odihnei.

Activitatea fizică regulată contribuie, la rândul său, la un somn de calitate. Mișcarea poate favoriza o odihnă mai bună, însă exercițiile foarte intense ar trebui evitate în apropierea orei de culcare, deoarece pot menține organismul într-o stare de alertă.

Seara, este recomandată reducerea treptată a stimulilor care pot întârzia adormirea. Limitarea luminii puternice și a timpului petrecut în fața ecranelor, împreună cu o rutină relaxantă înainte de culcare, poate facilita pregătirea organismului pentru somn.

Contează și mediul în care este desfășurat somnul. Un dormitor liniștit, întunecat și menținut la o temperatură confortabilă poate favoriza o odihnă de calitate. Confortul și reducerea factorilor perturbatori reprezintă componente importante ale unei bune igiene a somnului.

Cafeaua consumată târziu poate afecta somnul

Un alt aspect important este consumul de cofeină. Cafeaua și alte băuturi care conțin această substanță, dacă sunt consumate în a doua parte a zilei, pot întârzia adormirea și pot influența calitatea somnului.

Efectele consumului de cofeină nu sunt întotdeauna resimțite imediat, însă consumul târziu poate afecta somnul. De aceea, momentul la care sunt consumate cafeaua și celelalte băuturi cu cofeină trebuie avut în vedere atunci când apar probleme legate de odihnă.