Pensionarea femeilor la 67 de ani. Avertisment pentru românce. Ce se întâmplă odată cu încheierea activității

Perspectiva creșterii vârstei de pensionare a femeilor din România la 67 de ani, până în 2060, readuce în discuție starea de sănătate a angajatelor și capacitatea acestora de a continua activitatea profesională până la vârste înaintate. Medicul Claudia Manea Mahu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, contestă ideea că româncele ar fi mai sănătoase și atrage atenția asupra problemelor medicale care se pot acumula de-a lungul vieții active.

Româncele sunt mai sănătoase și trăiesc mai mult?

Invitată în podcastul „Munca la feminin”, moderat de Laura Andreica și susținut de Blocul Național Sindical, Claudia Manea Mahu a vorbit despre legătura dintre vârsta de pensionare, speranța de viață și sănătatea femeilor din România.
În cadrul discuției, moderatoarea a făcut referire la o recomandare atribuită Consiliului Fiscal, potrivit căreia creșterea vârstei de pensionare ar putea fi justificată prin faptul că oamenii sunt mai sănătoși și trăiesc mai mult.
Întrebată dacă este de acord cu această afirmație, medicul a răspuns:

„Nu, nu pot să spun lucrul ăsta. Nu, nu sunt de acord cu această afirmație.”

Claudia Manea Mahu a explicat că femeile din România muncesc mult, iar prevenția medicală nu beneficiază de suficientă atenție.

„Româncele muncesc mult, româncele sunt inimoase ș din păcate noi nu avem atâtea programe de prevenție.”

În opinia sa, dezvoltarea serviciilor medicale preventive este esențială pentru menținerea sănătății populației pe termen lung.

„Deci dacă noi nu avem programe de prevenție, nu avem o populație sănătoasă.”

Problemele de sănătate se acumulează înainte de pensionare

Medicul a atras atenția că multe persoane își neglijează sănătatea în perioada în care sunt active profesional. Programul încărcat, responsabilitățile familiale și stresul pot determina amânarea controalelor medicale sau ignorarea unor simptome.
În acest context, unele afecțiuni ajung să fie descoperite abia după încheierea activității profesionale, deși pot exista de mai mult timp.

„Da, dacă nu facem niște lucruri la timpul lor la un moment dat facem decontul. Și când facem decontul? Facem de contul fix când ne pensionăm, pentru că până atunci muncim și suntem în foc. Și când ne pensionăm, ce să vezi, apar chestii.”

Claudia Manea Mahu a subliniat că apariția unui diagnostic după pensionare nu înseamnă neapărat că boala s-a instalat în acel moment.

„Dar nu s a îmbolnăvit la pensie, el le avea.”

Bolile care pot afecta femeile la vârsta pensionării

În cadrul interviului, medicul a vorbit despre afecțiunile cardiovasculare, bolile oncologice, cele autoimune și tulburările psihice, inclusiv depresia și anxietatea.
Întrebată dacă există o anumită categorie de boli întâlnită mai frecvent în cazul femeilor care se pensionează, aceasta a precizat că nu poate identifica un singur tip de afecțiune.

„Nu pot să spun că e ceva anume.”

Un alt aspect discutat a fost impactul schimbărilor hormonale asupra sănătății cardiovasculare.

„Noi femeile suntem protejate un pic de hormoni, da, de estrogen.”

După menopauză, această protecție se diminuează, iar riscul unor afecțiuni cardiovasculare și metabolice poate crește.

Prevenția, esențială înainte de ieșirea la pensie

Medicul a subliniat că menținerea sănătății la vârste înaintate presupune atenție acordată alimentației, somnului, activității fizice și controalelor medicale încă din perioada vieții active.
În opinia sa, discuțiile despre vârsta pensionării trebuie însoțite de preocupări privind calitatea vieții după retragerea din activitate.