Cercetătorul din Ungaria a publicat analizat pe Facebook, unde a prezentat mai multe elemente pe care le consideră parte a unei operațiuni de influență atribuite Moscovei. După apariția articolului, Alkonyi a publicat încă două videoclipuri pe pagina sa de Facebook. În aceste înregistrări, cercetătorul a sugerat că s-ar simți amenințat, potrivit informațiilor publicate de HVG.
Cercetătorul descrie o posibilă operațiune complexă de influențare în Ungaria
Ulterior, într-o a treia postare, el a explicat că este în siguranță, dar că nu a dormit de câteva zile și că i s-a făcut rău. Toate cele trei postări au fost ulterior șterse. Într-un mesaj care a rămas accesibil online, cercetătorul a transmis un scurt mesaj adresat mamei sale, în care a menționat că este bine și că nu trebuie să își facă griji. Tot în același mesaj a făcut o referire la semnificația cocardei, un semn distinctiv militar.
„Îi transmit mamei mele că sunt bine, să nu-și facă griji. (Stați liniștiți, nu voi cădea de pe balcon.) Mâine amintiți-vă ce înseamnă cocarda (semn distinctiv militar, n.red.)”, a scris el.
În analiza publicată în limbile maghiară și engleză, Alkonyi a enumerat nouă puncte pe care le consideră indicii privind dimensiunea operațiunii de influențare atribuite Rusiei. Primul element se referă la presiunea diplomatică. Potrivit cercetătorului, președintele Vladimir Putin ar fi amenințat practic Ungaria cu întreruperea aprovizionării cu energie în cazul în care țara nu ar alege o conducere favorabilă Moscovei.
Al doilea punct menționat de cercetător privește influența prin serviciile de informații
Al doilea punct privește influența prin serviciile de informații. Conform analizei sale, Serviciul de Informații Externe al Rusiei ar fi publicat o scrisoare deschisă în care susținea că partidul Partidul Tisza ar fi finanțat de „Bruxelles”, fără a prezenta dovezi în acest sens.
Un alt element menționat de cercetător este suspiciunea privind implicarea serviciilor de informații militare ruse în operațiunea de influențare. Rolul lor exact ar fi incert, însă surse anonime din comisia parlamentară pentru securitate națională ar fi indicat că serviciile ungare au primit informații în acest sens. Totuși, nu există confirmări că persoanele vizate s-ar afla efectiv pe teritoriul Ungariei.
În analiza sa sunt menționate și atacurile cibernetice. Potrivit lui Alkonyi, activiști ai opoziției ar fi fost intimidați prin atacuri în care datele lor personale și adresele au fost făcute publice. Identificarea autorilor acestor acțiuni este dificilă, însă cercetătorul consideră că puține state, în afară de Rusia, ar avea interesul pentru astfel de operațiuni. El precizează că nu atribuie aceste atacuri unor actori interni, chiar dacă aceștia ar putea vedea un avantaj politic în ele.
În același context sunt amintite și amenințările cu bombă la scară largă în școli, situație în care adresele instituțiilor ar fi fost accesate în masă. Tot în domeniul cibernetic este menționat și un atac asupra Ministerului de Externe al Ungariei, cunoscut în cercurile diplomatice înainte de a deveni public.
Un alt element invocat de cercetător se referă la preluarea materialelor din presa rusă
Un alt element invocat de cercetător se referă la preluarea materialelor din presa rusă de către unele instituții media din Ungaria. În unele cazuri, articolele ar fi fost traduse aproape literal, iar în texte ar fi rămas chiar și fragmente din originalul rusesc, transcrise în alfabet latin.
Analiza mai menționează utilizarea inteligenței artificiale în operațiuni de influențare atribuite unor unități ruse, ceea ce ar face mai dificilă identificarea autorilor. De asemenea, Alkonyi vorbește despre existența unor rețele de conturi automatizate, cunoscute sub numele de bot farms. Dovezile în acest sens ar fi mai slabe, însă rețele similare au fost deja identificate în Republica Moldova și în România.
Printre elementele enumerate se numără și mesajele publice transmise pe rețelele sociale de Ambasada Rusiei în Ungaria, care ar fi intrat în schimburi de replici cu opoziția fără a încerca să calmeze situația.
În analiza sa apare și ipoteza utilizării unor influenceri plătiți pentru răspândirea mesajelor pro-ruse. Ca exemplu este menționată rețeaua asociată influencerei Lauren Chen, despre care se afirmă că ar fi primit sute de mii de dolari de la guvernul rus pentru a promova conținut favorabil Moscovei pe rețelele sociale. Înainte de arestare, aceasta ar fi participat la un festival în Ungaria.
Potrivit cercetătorului, aceste elemente s-ar susține reciproc și ar indica existența unei coordonări atât la nivel central, cât și local. El susține că, potrivit unor informații publicate de Financial Times, operațiunea ar fi coordonată de o organizație numită Agenția de Proiectare Socială.
Alkonyi susține că astfel de acțiuni nu ar reprezenta simple operațiuni de propagandă
În analiza sa, Alkonyi afirmă că astfel de acțiuni nu ar reprezenta simple operațiuni de propagandă, ci ar avea caracter informațional și psihologic. El consideră că activitatea specialiștilor din serviciile de securitate națională ale Ungariei ar putea contribui la furnizarea informațiilor necesare viitorului guvern pentru a contracara amenințarea rusă și pentru a identifica eventualele responsabilități.
Cercetătorul ridică și întrebarea dacă există, în ultimii 36 de ani, o campanie de influență documentată în Ungaria sau în alt stat al Uniunii Europene comparabilă cu cea descrisă de el.
În același timp, Alkonyi susține că Moscova ar încerca să mențină situația actuală în care guvernul ungar, prin comportamentul său descris drept extrem de anti-comunitar, ar servi simultan obiectivele războiului împotriva Ucraina și ale războiului hibrid împotriva Uniunii Europene și a NATO. Totuși, el afirmă că Ungaria nu ar reprezenta ținta finală a acestor acțiuni.
Potrivit cercetătorului, unul dintre obiectivele principale ale războiului hibrid ar fi subminarea credibilității sistemului colectiv de apărare european și golirea acestuia de conținut, lucru care ar afecta direct securitatea cetățenilor maghiari. În opinia sa, de la schimbarea regimului din 1989 nu a existat un moment în care acțiunea unită a Europei să fie mai importantă.
El mai menționează că, după un episod descris drept o scenă telefonică evident regizată a premierului, mulți l-au întrebat dacă se așteaptă la o escaladare, precum un atac regizat, o tentativă de asasinat sau arestări în masă. Cercetătorul afirmă că nu consideră probabile aceste scenarii.
Potrivit lui Alkonyi, ar exista cel mult informații despre eventuale inspecții ale poliției planificate pentru ziua alegerilor, însă el consideră că nici aceste informații nu ar trebui exagerate.
Trebuie păstrată judecata lucidă și intervenția externă nu trebuie supraestimată
În introducerea analizei sale, cercetătorul subliniază că intervenția externă nu trebuie supraestimată și că decizia alegătorilor nu este stabilită la Moscova, Kiev, Washington sau Bruxelles. El consideră că responsabilitatea pentru rezultatul alegerilor aparține alegătorilor și că rezultatul final nu poate fi pus pe seama unei puteri străine, atât timp cât procesul de vot nu este falsificat.
De asemenea, Alkonyi afirmă că Moscova poate acționa doar asupra forțelor sociale care există deja într-o societate, dar avertizează că acestea nu trebuie subestimate.
„Trebuie păstrată judecata lucidă și intervenția externă nu trebuie supraestimată. Mesajele care îi duc pe alegători la urne nu se decid la Moscova, Kiev sau Washington și mai ales nu la Bruxelles, care nici măcar nu are propriul serviciu secret. Ele se formează în mintea oamenilor. Responsabilitatea aparține alegătorilor. Orice am crede despre judecata lor, rezultatul final nu poate fi pus pe seama unei puteri străine. Rezultatul este al nostru — atâta timp cât buletinele de vot nu sunt falsificate”, a scris acesta.
Postarea poate fi vizualizată aici.
