Oare este important pentru Kremlin cine va fi președintele SUA?

Alegerile prezidențiale din Statele Unite vor avea loc în doar câteva săptămâni, însă este acest lucru important pentru Rusia? Va afecta în vreun fel noul președinte relațiile dintre cele două mari puteri?

Agenția Bloomberg a transmis la sfârșitul săptămânii trecute, făcând referire la surse proprii de informare, că Kremlinul este foarte îngrijorat de posibila victorie a lui Joseph Biden în alegerile prezidențiale din SUA. Chipurile, autoritățile ruse se gândesc la desfășurarea de alegeri parlamentare anticipate înainte ca noua administrație americană să introducă noi sancțiuni împotriva Federației Ruse.

Sondajele de opinie efectuate în SUA arată că Biden are șanse bune să ocupe fotoliul prezidențial. În același timp, știrea referitoare la îngrijorarea Kremlinului se înscrie întru-totul în discursul din ultimii ani al democraților americani, în care Rusia are un loc special. Democrații sunt convinși că Rusia îl susține pe Trump, că a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe acesta să câștige. Se poate spune că și acum se pregătește o platformă de interpretare în cazul în care Biden pierde, iar Trump va rămâne la Casa Albă. Este posibil ca „hackerii ruși” să fie din nou de actualitate. 

În realitate, este atât de important pentru Kremlin cine va fi ales președinte al SUA în luna noiembrie a acestui an? În Rusia, alegerea lui Donald Trump a fost privită cu un anumit optimism. În mod obișnuit se consideră că republicanii construiesc cu Moscova niște relații pragmatice, că, de exemplu, tema drepturilor omului nu reprezintă pentru ei un obstacol în cazul în care trebuie să negocieze în legătură cu ceva de importanță strategică. Rusia s-a obișnuit să interpreteze cu condescendență acțiunile lui Trump. Critica la adresa Rusiei este explicată prin necesitatea de a se apăra împotriva atacurilor politice sau prin faptul că democrații din Congres îl pun pe președinte în situații limită. 

Totodată, în timpul mandatului lui Trump au apărut noi liste de sancțiuni pe care au fost trecuți oficiali și oamenii de afaceri ruși. Iar președinția lui Barack Obama, în timpul căreia Biden a deținut postul de vicepreședinte, a inclus nu numai retorica anti-rusească și restricțiile economice, dar și conversații la un ceai cu Vladimir Putin și discuții cu Dmitri Medvedev pe tema inovațiilor și modernizării. Multe s-au schimbat după anul 2014, după povestea cu Crimeea și cea cu Ucraina și se pare că este greu de spus că Rusia nu a făcut nimic pentru ca atitudinea față de ea să se schimbe. 

Donald Trump nu ține la Rusia

Însuși Donald Trump este tentat să vorbească cu China sau Iranul pe limba sancțiunilor și consideră că pârghiile economice sunt eficiente. Trump a intrat în politică venind din marele business. El nu este sentimental față de Rusia și nu are sentimente de prietenie față de aceasta, la fel cum, de exemplu, nu are o antipatie înnăscută față de China. El vede în jucătorii mondiali niște parteneri de afaceri sau niște concurenți cu care trebuie să intre în alianțe tactice, câștigând beneficii.

În rest, agenda lui Trump, ca și a oricărui alt președinte american, este dictată în mare măsură de conjunctură care, la rândul ei, este constituită dintr-o multitudine de factori și circumstanțe. În America mass-media este puternică, iar dacă mijloacele de informare conving opinia publică că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit, președintele țării, oricine ar fi acesta, îi va fi greu să meargă împotriva acestui curent și să nu obțină, totodată, ștampila de „agent al Kremlinului”.

Există și o conjunctura economică, și interesele care vor fi reproduse în cazul oricărei administrații. De exemplu, este greu să-ți imaginezi ca Trump sau Biden să salute construirea conductei „North Stream-2”. Statele Unite sunt interesate să reducă gradul de dependență al Europei față de materiile prime rusești și să-și sporească propria atractivitatea la export. Sancțiunile constituie un instrument frecvent utilizat. După cum o demonstrează practica, pretextul pentru a le impune este ușor de găsit. Însăși Rusia furnizează cu dibăcie pretexte de acest gen.

Kremlinul poate număra variante în cazul în care va fi ales Biden. Însă aceleași sancțiuni ca și de la președintele democrat, ea le poate primi și de la Trump. Vreme de patru ani, el nu a devenit mai influent, nu și-a subordonat Congresul, iar conjunctura generală îl afectează aproximativ în aceeași măsură ca și pe adversarul său.