O zonă din Atlantic se răcește în timp ce planeta se încălzește. Cercetătorii avertizează asupra unui posibil punct critic climatic

În timp ce temperaturile oceanelor continuă să crească la nivel global, o regiune din Oceanul Atlantic atrage atenția cercetătorilor printr-un fenomen neobișnuit. O zonă aflată la sud de Groenlanda și Islanda se răcește de mai bine de un secol, iar un nou studiu sugerează că explicația ar putea fi legată de slăbirea unuia dintre cele mai importante sisteme de circulație oceanică de pe planetă.

Oamenii de știință avertizează că fenomenul ar putea reprezenta un semnal de alarmă privind apropierea unui punct critic cu efecte majore asupra climei globale.

Cercetătorii au analizat o anomalie climatică observată de peste 100 de ani în Atlanticul de Nord

Regiunea este cunoscută în mediul științific sub denumirea de „cold blob” sau „gaura de răcire”. Deși cea mai mare parte a oceanelor lumii s-a încălzit în ultimele decenii, această zonă din Atlanticul de Nord s-a răcit cu aproape un grad Celsius din anul 1900 până în prezent.

De ani de zile, specialiștii încearcă să afle care este cauza fenomenului. Unele teorii au indicat schimbări ale vânturilor și norilor, care ar favoriza pierderea căldurii de la suprafața oceanului. Alte studii au sugerat că răcirea ar putea fi legată de modificarea circulației curenților oceanici.

Noul studiu susține cea de-a doua ipoteză. Cercetătorii au combinat date obținute din observații directe, măsurători satelitare și modele climatice pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în această parte a Atlanticului, potrivit CNN.

Slăbirea unui sistem esențial de curenți oceanici ar putea explica răcirea observată

Potrivit autorilor cercetării, fenomenul este strâns legat de AMOC, prescurtarea pentru Atlantic Meridional Overturning Circulation.

Acest sistem funcționează ca o bandă transportoare uriașă care mută apă caldă din regiunile tropicale către Atlanticul de Nord. Acolo, apa se răcește, devine mai densă și coboară în adâncime, după care se întoarce spre sud.

Cercetătorii consideră că încălzirea globală determinată de activitatea umană afectează acest mecanism. Topirea gheții și cantitățile tot mai mari de apă dulce care ajung în ocean modifică echilibrul dintre temperatură și salinitate, element esențial pentru funcționarea AMOC.

Studiul a constatat că răcirea nu apare doar la suprafața oceanului, ci și la adâncimi mai mari, unde influența condițiilor atmosferice este redusă. Acest lucru întărește ipoteza că modificările sunt cauzate de schimbări ale circulației oceanice.

Stefan Rahmstorf, profesor de fizică și oceanografie la Universitatea Potsdam și unul dintre autorii cercetării, a explicat că toate indiciile arată spre modificarea transportului de căldură realizat de AMOC.

Un colaps al AMOC ar putea avea efecte majore asupra climei globale

Numeroase cercetări realizate în ultimii ani sugerează că sistemul AMOC este deja mai slab decât în trecut. Unele estimări indică faptul că acesta ar putea fi la cel mai redus nivel din aproximativ o mie de ani.

O eventuală oprire a acestui sistem este considerată unul dintre cele mai importante puncte critice climatice analizate de comunitatea științifică.

Consecințele ar putea fi semnificative. Printre efectele menționate frecvent se numără creșterea accelerată a nivelului mării pe coasta de est a Statelor Unite, răcirea puternică a unor regiuni din Europa și modificarea regimului musonic din Africa, cu riscul apariției unor perioade prelungite de secetă.

Specialiștii spun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea concluziilor

Deși studiul oferă argumente suplimentare în favoarea legăturii dintre „cold blob” și slăbirea AMOC, mai mulți experți consideră că subiectul nu este încă definitiv clarificat.

René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht, a apreciat că rezultatele sunt solide deoarece au fost confirmate de mai multe seturi de date diferite. În același timp, el a amintit că studii anterioare au arătat că un astfel de fenomen poate fi influențat și de condițiile atmosferice.

La rândul său, David Thornalley, profesor de știința oceanelor și a climei la University College London, a afirmat că datele disponibile oferă o imagine utilă, dar nu perfectă, a realității. El consideră că încă există incertitudini și că dezbaterea științifică va continua.

O opinie similară a exprimat și Jonathan Baker, climatolog la serviciul meteorologic britanic Met Office, care a precizat că noua cercetare adaugă dovezi importante privind rolul AMOC, însă nu rezolvă definitiv întrebarea referitoare la originea fenomenului observat în Atlanticul de Nord.