Ministrul român de Externe, Oana Țoiu: Legea ucraineană nu restricţionează în niciun fel cetăţenia comunităţilor româneşti
Ministrul de Externe de la București, Oana Ţoiu, a afirmat miercuri, 21 ianuarie, că informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora legea intrată în vigoare în Ucraina ar restricţiona dreptul la cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina sunt false şi au fost amplificate politic.
Ea a explicat că, deşi a preferat să nu comenteze declaraţiile politice ale colegilor de coaliţie, a reamintit că o parte semnificativă a funcţionarilor din Ministerul Afacerilor Externe şi mulţi diplomaţi cu experienţă sunt aceiaşi cu cei cu care au lucrat şi precedentele guverne.
În acest context, ministrul a subliniat că oricine poate solicita clarificări direct de la aceşti oficiali, iar legea în discuţie nu conţine nicio restricţie privind dreptul de cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina.
„Nu comentez declaraţiile politice ale colegilor de coaliţie, dar totuşi vreau să le reamintesc că o bună parte a funcţionarilor din Ministerul Afacerilor Externe, o bună parte a diplomaţiilor buni pe care îi avem în lume, sunt aceiaşi diplomaţi şi aceiaşi funcţionari cu care au lucrat şi dumnealor de-a lungul mandatelor de premier, de exemplu.
Este foarte uşor să ceară clarificări oricărora dintre aceştia şi direct. Legea care a intrat în vigoare astăzi nu priveşte nicio restricţie privind dreptul de cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina. Aceasta a fost o informaţie falsă, amplificată politic”, a afirmat Oana Țoiu.
Contextul legislativ: legea vizează dobândirea cetăţeniei ucrainene
Oana Ţoiu a precizat că legea are o anexă cu un număr de state, în care România nu este inclusă, dar a subliniat că aceasta se referă strict la dreptul de a dobândi cetăţenie ucraineană.
Ea a explicat că, dacă ar exista o problemă, aceasta ar viza doar românii care ar dori să-şi păstreze cetăţenia română şi să solicite cetăţenie ucraineană, însă astfel de cereri nu sunt semnificative nici pentru Ucraina, nici pentru România.
Ministrul de Externe a reiterat că informaţia conform căreia legea ar viza dubla cetăţenie, în sensul în care românii din Ucraina care au cetăţenie ucraineană ar putea dobândi şi alte cetăţenii, iar acest lucru ar crea un dezavantaj pentru comunităţile româneşti, este nefondată. Oana Țoiu subliniază că legea discutată defineşte exclusiv cetăţenii căror state pot solicita cetăţenie ucraineană fără a renunţa la cea iniţială.
„Dacă ar fi să fie o problemă, atunci ea ar viza exclusiv românii care ar dori să-şi păstreze cetăţenia de acasă şi să ceară cetăţenie ucraineană. Dar aceste cereri nu sunt cereri care să fie într-un număr semnificativ nici în atenţia statului ucrainean, nici a României.
Deci vreau să spun, din nou, este o informaţie falsă aceea că legea vorbeşte despre dubla cetăţenie, în sensul în care cei care locuiesc acum în Ucraina şi ar avea cetăţenie ucraineană să dobândească şi alte cetăţenii şi atunci ar însemna că implică un dezavantaj faţă de comunităţile româneşti de acolo.
Legea care a intrat astăzi în vigoare vorbeşte despre cu totul altceva, şi anume cetăţenii căror ţări pot să ceară şi cetăţenie ucraineană fără să renunţe la cea iniţială”, a adăugat ministrul de Externe.
Dacă un român cere acum cetățenie ucraineană, riscă inclusiv convocarea la război
În opinia ministrului Oana Ţoiu, o parte importantă a comunităţilor româneşti din Ucraina este formată din comunităţi vorbitoare de limba română care deţin deja cetăţenia ucraineană.
Ea a subliniat că nu este vorba despre dreptul românilor de a dobândi cetăţenie română, ci despre un context în care, în cazul în care un cetăţean român ar solicita cetăţenie ucraineană, ar exista obstacole legale, însă nu există cereri într-un număr mare.
Ministrul a atras atenţia că, în practică, o astfel de solicitare ar implica şi asumarea obligaţiilor legilor ucrainene, inclusiv convocarea la război, în cazul în care acest lucru ar fi aplicabil.
Ţoiu a menţionat că procesul bilateral de modificare legislativă în domeniul cetăţeniei este iniţiat în general atunci când există un număr justificat de cereri.
Ea a adăugat că România este pregătită să abordeze această chestiune dacă apar cereri semnificative, dar până în prezent nu au fost înregistrate astfel de solicitări.
Ministrul a subliniat că, în ciuda informaţiilor apărute în spaţiul public, comunităţile româneşti din Ucraina nu sunt private de drepturi faţă de alte comunităţi, iar această interpretare este falsă.
„Ce vreau să clarific este că nu vorbim despre dreptul acelor români de a dobândi cetăţenie română. Dacă un cetăţean român ar vrea să obţină cetăţenie ucraineană, într-adevăr, ar avea nişte piedici în procesul legal, dar noi nu ştim să fie cereri într-un număr mare.
Gândiţi-vă că asta ar însemna ca cetăţenii români să ceară cetăţenie ucraineană şi, practic, să se pună şi sub constrângerile şi obligaţiile legilor din Ucraina, inclusiv aceea de convocare la război. (…)
Acest proces bilateral între ţări de schimbare legislativă şi în ce priveşte cetăţenia, în toate cazurile, este pornit acolo în momentele în care există număr de cereri justificate în direcţia respectivă.
Noi suntem pregătiţi, dacă există această cerere în numere semnificative. Nu au ajuns la noi. Dar dacă există, sigur că o să includem asta în agenda diplomatică. Dar, repet, informaţiile care au fost în spaţiu public, privind faptul că comunităţile româneşti din Ucraina n-ar avea, practic, prin această lege, alte drepturi ca alte comunităţi, sunt informaţii false”, a adăugat șefa diplomației de la București.
PSD ceruse ca MAE să clarifice urgent de ce România nu este pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie
Reprezentanţii PSD au cerut miercuri autorităţilor române să clarifice urgent, împreună cu partea ucraineană, motivele pentru care România a fost omisă de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, ulterior, că modificarea legislativă vizează obţinerea cetăţeniei ucrainene de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate.
