Noile reguli UE pentru jocurile video. Industria din România avertizează că prevederile sunt neclare

Industria europeană a jocurilor video solicită modificarea urgentă a proiectului Digital Fairness Act, prezentat de Comisia Europeană pe 11 noiembrie 2026. Noile reguli ar putea interzice anumite mecanisme de monetizare pentru minori și ar introduce amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) avertizează că măsurile ar putea afecta o industrie locală care a generat aproximativ 341 de milioane de euro în 2025.

Comisia Europeană propune restricții pentru achizițiile din jocurile video și mecanismele de tip loot boxes

Comisia Europeană a prezentat propunerea Digital Fairness Act (DFA), un pachet legislativ destinat consolidării protecției consumatorilor în mediul digital.

Proiectul, prezentat de comisarul european Michael McGrath, vizează inclusiv abonamentele dificil de anulat, practicile comerciale ale influencerilor și mecanismele digitale care încurajează utilizarea prelungită a platformelor.

În sectorul jocurilor video, propunerea prevede dezactivarea implicită a monedelor virtuale pentru minori și interzicerea recompenselor aleatorii contra cost, cunoscute drept loot boxes, pentru copii.

Totodată, mecanismele de tip „pay-to-win” și „pay-to-progress”, prin care jucătorii plătesc pentru avantaje sau pentru a avansa mai repede, nu ar mai putea fi oferite minorilor.

Încălcarea regulilor ar putea atrage sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor.

Industria europeană avertizează că regulile sunt neclare și ar putea limita accesul minorilor la jocuri

Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) solicită revizuirea proiectului, pe care îl consideră, în forma actuală, „inaplicabilă, nejustificată și disproporționată”.

Organizațiile susțin că definițiile mecanismelor interzise sunt insuficient de clare și ar putea include numeroase achiziții obișnuite din jocuri video.

O altă problemă semnalată privește utilizarea clasificării PEGI. Potrivit reprezentanților industriei, un joc recomandat persoanelor de peste 12 ani nu este neapărat destinat exclusiv copiilor.

Aceștia avertizează că unele companii ar putea prefera să restricționeze complet accesul utilizatorilor sub 18 ani pentru a evita riscurile juridice.

Industria critică și posibilitatea ca fiecare utilizare a monedei virtuale dintr-un joc să fie tratată ca o tranzacție separată.

România are 234 de studiouri de jocuri video și aproximativ 6.000 de profesioniști

Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România susține poziția organizațiilor europene și atrage atenția asupra impactului asupra studiourilor locale.

Potrivit celui mai recent raport RGDA, industria românească a jocurilor video a generat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 341 de milioane de euro.

Ecosistemul local cuprinde 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, iar anul trecut au fost lansate 63 de jocuri, un număr record.

„Cele mai multe sunt companii mici, care nu își permit echipe de juriști ca să ghicească ce înseamnă o definiție neclară, atunci când riscul este o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală”, a declarat Andreea Per, director executiv al RGDA.

Aceasta a subliniat că industria susține protejarea minorilor, dar consideră că regulile trebuie să fie clare și aplicabile.

Dezvoltatorii propun control parental mai strict și afișarea prețurilor în bani reali

Reprezentanții industriei europene afirmă că există soluții alternative pentru protecția copiilor, fără introducerea unor interdicții generale.

Printre propuneri se numără dezactivarea implicită a achizițiilor și comunicării online pentru minori, cu posibilitatea activării acestora de către părinți.

Dezvoltatorii solicită și afișarea prețurilor în bani reali pentru toate achizițiile, inclusiv cele efectuate prin intermediul monedelor virtuale.

Alte măsuri propuse sunt rambursarea monedelor virtuale neutilizate și comercializarea unor pachete mai mici, pentru ca utilizatorii să nu fie obligați să cumpere cantități mai mari decât au nevoie.

Organizațiile amintesc că sistemul PEGI, utilizat în 40 de țări, oferă deja clasificări pe vârste și informații despre conținutul jocurilor, iar platformele dispun de instrumente pentru control parental.

Digital Fairness Act nu este încă lege. Parlamentul European și statele membre vor negocia noile reguli

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie analizată și negociată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, proces care ar putea dura mai mulți ani.

Prin urmare, restricțiile și sancțiunile prezentate nu sunt încă în vigoare.

RGDA solicită autorităților române să participe activ la negocieri și să susțină un cadru legislativ care să protejeze consumatorii fără să afecteze dezvoltarea studiourilor.

„Siguranța jucătorilor și succesul industriei nu sunt obiective opuse. Le cerem europarlamentarilor români și Guvernului României să folosească negocierile care încep acum pentru reguli clare și aplicabile, care să-i protejeze cu adevărat pe copii fără să sufoce studiourile care creează jocuri în România”, a declarat Andreea Per.